1 Decembrie la Chişinău

1 Decembrie este o zi importantă pentru istoria neamului românesc: ziua în care românii din provinciile istorice s-au unit cu toţii, în aceeaşi ţară.

Memoria vie a Unirii din 1918 nu poate fi păstrată decât facând referire la celălalt stat în care populatia majoritară este de origine română. Primul pas e să ne cunoaştem între noi şi să vedem locurile frumoasei Basarabii. Momentul e acum, condiţiile ne sunt favoribile iar fraţii ne aşteaptă“cu inima la trecători”.

Vă invităm alături de noi pe 1 Decembrie la Chişinău, pentru a sărbători Ziua Naţională a românilor.

>> Coeziune şi unitate naţională

>> Români, treceţi Prutul! Autocare din Bucureşti, Iaşi şi alte rute alternative de transport pentru 1 Decembrie

>> Veniţi din toate oraşele Basarabiei române

1 DECEMBRIE 2009 – CU TOŢII LA CHIŞINĂU!

Program:

09.00 – Depunere de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, întâmpinarea oaspeţilor din România.

09.30 – Turul turistic “Chişinău, oras românesc”
alternativ
10.00 – Turul istoric “Pe urmele Marii Uniri”

12.00 Hora Unirii în Piaţa Unirii Principatelor (mai sus de cinematograful Flacăra)

15.00 Marşul “Fraţii în veci vor fi fraţi”. Plecare de la Facultatea Pedagogică Ion Creangă (Kenfort) până la PMAN.

16.00 Sărbătoarea tricolorului în Piata Marii Adunări Naţionale

17.00 Concert în scuarul teatrului de Operă si Balet
- ora 18.00 harta României realizată din lumânări
- ora 19.00 – lansarea CDului Uniţi sub Tricolor în Basarabia

1 decembrie 2009 – Chişinau – momentul este acum!

Nu a fost deloc uşor să alegem oraşul în care vom merge pentru a sărbători 1 DECEMBRIE 2009, ziua naţională a României…

1 decembrie 2008 la Alba Iulia a reprezentat o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului. Împlinirea a 90 de ani de la Unire, întărită cu prezenţa tinerilor activi din majoritatea oraşelor ţării au putut face să marcăm cum se cuvine o filă de istorie românească.

A venit apoi ziua de 27 martie, ziua unirii Basarabiei cu România. Pentru cei dintre voi care nu ştiu, toţi românii din graniţele actuale ale României au fost împiedicaţi să treacă Prutul la acestă dată. Pentru majoritatea dintre noi era prima oară când am fi ajuns la Chişinău. Eram nemulţumiţi la culme de faptul că am fost blocaţi la graniţă şi n-am putut ajunge la întâlnirea cu fraţii basarabeni dar, şi mai mult, ne-a şocat cât de disperate au fost autorităţile moldovene să ne ţină departe unii de ceilalţi.
Comuniştii din Basarabia au simţit cum le fuge pământul de sub picioare în aprilie. Zecile de mii de tineri din centrul Chişinăului ne-au dat tuturor o lecţie de curaj şi de demnitate naţională iar jertfa lor a reuşit, în cele din urmă, să înlăture pe anti-românii de la putere. Noi, în România, ne-am simţit iar nemulţumiti că nu am putut face mai mult să sprijinim Chişinăul. Graniţele erau din nou închise, de data asta situaţia durând peste 4 luni. Manifestaţiile noastre de susţinere, deşi ample, ca număr de persoane şi năzuinţe, nu au fost suficiente pentru a împiedica actele de violenţă extremă la care au fost supuşi eroii noştri în beciurile securităţii comuniste.

În frumoasa Românie, în preajma zilei de 1 DECEMBRIE va fi un crâncen război (bâlci) politic. Murdara lupta pentru putere va antrena după sine orice subiect din care politicienii pot acumula capital electoral. În anii trecuţi am putut striga la Alba Iulia “1 Decembrie, ziua naţională, nu este o campanie electorală”. Atenţie maximă, poate pe 1 Decembrie 2009, Alba Iulia va fi declarată zonă liberă de politicieni…

Dar… mai ales după 27 martie şi 7 aprilie, cugetul şi simţirea noastră sunt peste Prut şi nu la politicieni. Memoria vie a Unirii din 1918 nu poate fi păstrată decât făcând referire la celălalt stat în care populaţia majoritară este de origine română. Primul pas e să ne cunoaştem între noi şi să vedem locurile frumoasei Basarabii. Momentul e acum, condiţiile ne sunt favoribile iar fraţii ne aşteaptă “cu inima la trecători”.
Pe 1 DECEMBRIE 2009 invităm în oraşul de unde a început drumul către Marea Unire pe toţi cei care în aprilie urmăreau cu îngrijorare să vadă ce se mai întâmplă la “fraţii noştri”. Pentru că fraţii în veci vor fi fraţi, nu doar în martie, aprilie sau când îi mai vedem la televizor sau pe Internet:
1 DECEMBRIE 2009 – CU TOŢII LA CHIŞINĂU!

Să fie drapele roş-galben-albastre dincolo dincoace de Prut

27 martie 2009 ora 16.00, La horă în Piaţa Marii Adunări Naţionale

La data de 27 martie, 1918, Sfatul Ţării, în frunte cu trei oameni nobili, cu conştiinţă naţională : Ion Inculeţ – Preşedintele Sfatului Ţării; Pantelimon Halippa – Vice-Preşedintele Sfatului Ţării; Ion Buzdugan – Secretarul Sfatului Ţării; au votat „Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă – România pentru totdeauna”.

Acest act a fost unul dintre cele mai măreţe din istoria ţării noastre, iar perioada României Mari a fost una înfloritoare, din toate punctele de vedere.

Anul acesta se împlinesc 91 de ani de la declararea Actului Unirii. Cu această ocazie, la 27 martie 2009, între orele 16.00 – 19.00, grupul de iniţiativă „Spirit Românesc” va desfăşura o întrunire la Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Dacă nu ai uitat care-ţi sunt rădăcinile, cine-ţi sunt strămoşii şi dacă ţi-e vie demnitatea de român, vino să te prinzi la Hora Unirii.

27 martie 2009, între orele 16.00 – 19.00, la Arcul de Triumf!

27 martie 2009 – Chisinau – Programul zilei

27 martie 2009:
ora 10.00, Uniunea Scriitorilor, Strada 31 August 1989 nr.98, întâlnire cu un simbol al românismului

ora 11.30, Cimitirul Central, depunere de flori si lumanari la mormintele membrilor Sfatului Tarii, str. A. Mateevici 11 (intersectie cu strada Armeneasca)

ora 12.30, Mitropolia Basarabiei. Str. 31 August, nr.161, Te Deum

Între orele 16.00 – 19.00, Grupul de iniţiativă „Spirit Românesc” va desfăşura o întrunire privind aniversarea a 91 ani de la unirea Basarabiei cu Ţara Mamă – România, la Arcul de Triumf.

Invităm pe toţi cei cu spirit românesc la această sărbătoare.

Să stea laolaltă Ţara Românească, Ţara Ardealului şi Ţara Moldovei

27 martie 2009 ora 16.00, Piaţa Marii Adunări Naţionale (la Arcul de Triumf)

Pe data de 27 martie 2009, între orele 16.00 – 19.00, Grupul de iniţiativă „Spirit Românesc” va desfăşura o întrunire privind aniversarea a 91 ani de la unirea Basarabiei cu Ţara Mamă – România, la Arcul de Triumf.

Invităm pe toţi cei cu spirit românesc la această sărbătoare.

(revenim cu alte evenimente ce vor avea loc pe 27 martie la Chişinău)

Plecari din orasele din Romania catre Chisinau

Bucuresti, Piata Universitatii, ora 22.30, autocar

Timisoara, Sibiu, Brasov, Bacau

Cluj

Suceava, Botosani

Buzau, Focsani, Barlad

Iasi si Vaslui

Organizatiile pentru apararea drepturilor omului au fost puse in tema, orice abuz facut de vamesii moldoveni va face subiectul unui dosar inaintat la CEDO.

Miracolul Unirii

Vrăjmaşii noştri stau la hotare —
vrăjmaşi cât frunză şi iarbă,
la spatele nostru şi înăuntrul Ţării noastre,
dar cel mai mare duşman este în mijlocul nostru.
Acesta este NEUNIREA.
Fraţii mei! Biruiţi acest straşnic duşman
şi noi vom birui totul.

Pan Halippa:
(Din cuvântul rostit la Congresul Ostaşilor Moldoveni – 20 octombrie 1917)

Dacă în Transilvania şi în Bucovina trăia gândul, că odată şi odată ele se vor uni cu România, trebuie să recunoaştem că aproape nimeni nu credea în învierea Basarabiei, care era socotită pentru vecie pierdută în braţele colosului de la răsărit. Cei o sută şi mai bine de ani de apăsare rusească se părea că stinseseră acolo orice urmă de conştiinţă românească, fără vreo nădejde de întremare.

Şi totuşi în cartea vieţii stătea scris că piatra pe care a nesocotit-o Ziditorul va ajunge piatra din capul unghiului; Basarabia, cea mai înapoiată şi mai înstrăinată provincie românească, a fost cea dintâi care a revenit la trupul naţional, iar ţara clasică a iredentismului daco-roman, Transilvania, fu sortită să fie cea din urmă la ospăţul cel mare al bucuriei.

Cu toţii la Chişinău pentru a celebra UNIREA

Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău.

27 martie 1918 – imagini video

Pe 27 martie 1918 s-a infaptuit unirea Basarabiei cu tara mama. La 91 de ani de la atunci, pe 27 martie 2009 vom participa la manifestarile ce celebreaza Unirea. Cu totii la Chisinau pe 27 martie! http://27martie.wordpress.com

Cum trecem graniţa în Republica Moldova

Persoanele care sunt din România şi vor să ajungă în cel de al doilea stat românesc pe data de 27 martie 2009 pentru a sărbători Ziua Unirii Basarabiei cu România au nevoie doar de un paşaport valabil.

Pentru cei ce nu au paşapoart, actele necesare sunt:

27 martie 2009 – CU TOŢII LA CHIŞINĂU

Am creat acest blog pentru a vă invita alături de noi la Chişinău pe 27 martie 2009, la împlinirea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, s-a realizat pe 27 martie. Datorită unor forţe exterioare, această unire a durat puţin. La 91 de ani de atunci, încă simţim româneşte şi nu am uitat de românii care sunt separaţi de noi prin nişte graniţe impuse de alţii.

CU TOŢII LA CHIŞINĂU PE 27 MARTIE!

Unirea noastră, ca o necesitate absolută

Fără doar şi poate, noi trebuie să vorbim cît mai des despre unire… cu mult mai des decît o facem acum, căci, în prezent, abordăm acest subiect numai la anumite date, cel mai des la 1 Decembrie, la 27 Martie… si cam atît!

Înţelepciunea populară are, în acest sens, mult sentinţe – zicale, pilde, diferite istorii din folclorul românesc ne demonstrează cît de importantă este unirea pentru om, pentru o comunitate, pentru o naţiune: „Unde-i unul, nu-i putere…”, ca să ne referim la doar o singură sinteză a gîndirii colective a românilor.

27 martie sărbătorit în 2008 la Chişinău

Zile pline de tricolor în Basarabia.

Duminică 23 martie, Piaţa Marii Adunări Naţionale, Chisinau, Mişcarea Unionistă e organizator :

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării hotăra că Basarabia “de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

Membrii Sfatului Tarii care au votat unirea Republicii Democrate Federative Moldovenesti (Basarabia) cu Romania

Unirea Basarabiei cu România s-a făcut în condiţii grele, deosebite. Luna aprilie 1917 a fost considerată, în Rusia, luna mitingurilor. Basarabia a organizat şi ea, pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. Pe 18 aprilie (stil vechi) la Odessa, 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Şi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui “Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive.

Sfatul Ţării şi rolul său în procesul Unirii Basarabiei cu România

Sfatul Tarii

Ruptă de la Patria-mamă în 1812, Basarabia şi adevăratul ei trecut istoric au fost un subiect tabu pentru românii dintre Prut şi Nistru, ba chiar şi pentru cei de peste Prut. Dar, în ultimii ani, această ramură răsăriteană a românismului, care a fost supusă decenii la rând unei diabolice politici de deznaţionalizare, a început să dea incontestabile semne de viaţă.

Odată cu intensificarea procesului de prăbuşire a totalitarismului comunist, tot mai mare devine interesul faţă de adevărata noastră istorie, faţă de tot ce a fost ţinut sub şapte lacăte şi acoperit cu vălul minciunii. În acest sens, anii 1917-1918 constituie, în istoria românilor cuprinşi în spaţiul dintre Prut şi Nistru, punctul culminant al tuturor frământărilor şi aspiraţiilor spre descătuşarea lor spirituală şi spre libertate.
Unirea Basarabiei cu Patria-mamă prin Actul de la 27 martie 1918 s-a înscris cu litere de aur în istoria românilor. Acest act a pus capăt unei mari nedreptăţi istorice ce a pornit de la 1812, anul cotropirii Basarabiei de către
Rusia ţaristă.

Acest eveniment crucial din istoria noastră nu s-a produs pe loc gol. El a fost pregătit de personalităţi remarcabile ale neamului din generaţiile precedente, precum şi cu ajutorul „Sfatului Ţării”.

Recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu România

După încheierea Marelui Război, Conferinţa de Pace de la Paris a recunoscut, în virtutea principiului naţionalităţilor şi a dreptului popoarelor la autodeterminare, actele unioniste româneşti desfăşurate pe parcursul anului 1918. Prin tratatele semnate cu Austria (Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1920), cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 29 noiembrie 1919) şi cu Ungaria (Trianon, 4 iunie 1920) sînt recunoscute de către comunitatea internaţională drepturile imprescriptibile ale statului român asupra Bucovinei, Dobrogei întregi şi Transilvaniei, iar prin tratatul de la Sčvres, din 10 august 1920, se fixează graniţa în Banat.

Rămînea în afara acestui sistem tocmai provincia românească care se întorsese cea dintîi „acasă”: Basarabia.

Premisele creării Sfatului Ţării (contextul socio-politic şi cultural al anului 1917)

Istoria Basarabiei trezeşte un interes viu mai ales pentru perioadele „închise” şi cele tratate unilateral în timpurile cînd considerentele ideologice şi politice au fost prioritare şi au prevalat asupra celor ştiinţifice. Este şi cazul primului parlament al Basarabiei – Sfatul Ţării. În contextul reconstituirilor şi reconsiderărilor iminente ale anumitor segmente din istoria noastră, este important să nu omitem (să nu trecem cu vederea) efortul acelor personalităţi care, conştientizînd, înaintea celorlalţi, oportunitatea valorilor democratice în viaţa unui popor, au pregătit acest eveniment de cotitură pentru destinul Basarabiei. Ei sînt mai mulţi, noi îi cunoaştem pe puţini şi… foarte puţin.