Fotografii de la Sărbătoarea Unirii – 27 martie 2011

27 martie 2011, Ziua Unirii Basarabiei cu Ţara serbată la Chişinău, galerie foto

Tu ce faci pe 27 martie?

Medalie din 1993 dedicată UNIRII

La Chişinău s-a votat Unirea!

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Un Sfat al Ţării format din 138 de membri, dintre care prezenţi erau 125: 86 au votat pentru, 3 împotriva, iar 36 s-au abţinut. O votare plină de entuziasm şi nerăbdare, dar cel mai important: guvernată de dorinţe sincere.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Când votarea luase sfârşit, iar rezultatul – declarat, în sală au răsunat exclamaţii şi fericirea s-a aşternut peste toţi! Chiar şi cei care nu voise să participe la votare, erau atât de cuprinşi de acea veselie, încât îi felicitau şi îmbrăţişau pe ceilalţi membri ai Sfatului Ţării.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat ceea ce nu putem da uitării, defapt nici în drept nu am fi! S-a votat o Unire mai mult decât teritorială, ci una de suflet, de sânge, de frăţie! Tot ce s-a despărţit – atunci şi-a găsit alinarea!

“Dar, ceia ce s-a pierdut, rând pe rând, bucată cu bucată, s-a redobândit deodată prin marele act istoric din 27 martie. Vechile graniţe ale Moldovei, ciopârţite şi îngustate în scurgerea veacurilor de jale şi umilire,s-au reîntregit deodată, iar undele Nistrului scaldă azi ca şi în vechime, ţărmul Moldovei întregite şi izbăvite de o îndoită robie seculară. Săriţi Codreni, săriţi Orheieni şi Soroceni şi voi Hotineni, cu paşi repezi păşiţi la Nistru, spre a face strajă vechiului hotar, după pilda neîntrecută a moşilor şi strămoşilor voştri, cari numai la 27 martie încoace găsesc hodina cuvenită în pământul desrobit!

În ziua de 24 ianuarie 1859 s-a săvârşit un act istoric asemănător celui din 27 martie 1918. Atuncia s-a pecetluit unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un stat naţional unitar – România modernă. Unirea aceia, pregătită şi înfăptuită de un grup de boieri munteni şi moldoveni, uniţi în cugete şi simţiri, prin cea mai înflăcărată dragoste de neam şi luminaţi din cel mai sincer şi curat patriotism. Realipirea Basarabiei la Patria-Mamă s-a votat şi s-a îndeplinit de ţărănimea basarabeană, prin fruntaşii şi împuterniciţii ei. Şi aceasta înseamnă un pas gigantic înainte în dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a simţului de solidaritate!

<Ne unim cu plugarii români de peste Prut!> exclama un ţăran basarabean cu prilejul votării pentru unire. Exclamaţiunea aceasta este foarte semnificativă. Ea spune mai mult decât tomuri întregi. Prin ea se dovedeşte că în 1918 nu mai este vorba de o atingere a crengilor şi vârfurilor copacilor celor mai înalţi din acelaşi codru secular, legănat de aceeaşi adiere regeneratoare, ci de o tainică împleticire a rădăcinelor străvechi, ce-şi trag hrana din aceeaşi ţărnă nutritoare, rădăcini trainice şi viguroase din care vor răsări aceleaşi mlădiţe ce se vor dezvolta în acelaşi fel şi vor produce aceleaşi fructe, bune, gustoase şi dătătoare de viaţă.”

(Ion Nistor “Istoria Basarabiei”)

În urmă cu 93 de ani, la Chişinau s-a votat Unirea Basarabiei cu România-Mamă, iar noi, acea roadă a ei, suntem datori să păstrăm şi să transmitem cultura noastră românească, unitate de vecie a poporului român!

Basarabia in istorie

O istorie povestita pe intelesul tuturor, argumentand clar romanitatea acestui teritoriu – Basarabia.

Unirea Basarabiei cu Patria-Mama din 27 martie a servit drept o rasuflare si un strigat clar: se dorea unitatea poporului roman!

 

 

In urma ratificarii unirii Basarabiei cu Romania intregita, deputatul Vasile Stroiescu a spus, emotionat pana la lacrimi, indreptandu-si ochii spre cer: “Sa dea Dumnezeu ca aceasta unire sa fie intr-un ceas bun, cu noroc si pentru TOTDEAUNA.”

Desi in acte, Unirea nu a tinut decat 22 de ani, ea inca mai persista in sufletele fiecarui roman, deoarece nici un act nu poate dicta inimii si sangelui strabun!

27 martie 2011, sărbătoarea Unirii Basarabiei cu România-Mamă!

Invităm toată suflarea românească la marcarea celor 93 ani de la Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918!

Sărbătoarea va începe la ora 14.00,  cu un marş, având urmatorul traseu: Academia de ştiinţe a Moldovei – Scuarul Teatrului de Operă şi Balet, unde va avea loc un concert, spre a nu fi uitate tradiţiile româneşti şi istoria care uneşte pe veci cele doua maluri ale Prutului!

Video de la sărbătoarea Unirii Basarabiei cu România, marcată la 27 martie 2010

Nu uitaţi, pe 27 martie 2011, cu toţii la Chişinau spre a sărbători Unirea! Fraţii în veci vor fi fraţi!

Excursie în Basarabia

Pe data de 27 martie 2011 vom sărbători la Chişinau 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Invităm deopotrivă români din dreapta şi din stânga Prutului alături de noi la această sărbătoare.

Pentru cei din România:

Am reusit sa închiriem un autocar cu plecare din Bucureşti. Vom pleca vineri seară (25 martie) şi ne întoarcem luni dimineaţa (28 martie).
Sâmbătă dimineaţa trecem Prutul şi mergem să vizităm obiective turistice precum Orheiul Vechi, Tipova și Saharna. Fiecare dintre noi va dormi la fraţii basarabeni sâmbătă seara, cu care vom merge şi într-un mic tur al oraşului. Duminică vom cunoaşte străzile Chișinăului și vom participa la Sărbătoarea Unirii.  Transportul dus-întors va costa 90 de lei.

Plecare din Iași: sâmbătă dimineață, întoarcere: duminică seară.

27 martie 2011: sărbătoarea unirii în Chișinău

Invităm prin intermediul acestui blog pe toți cei cu inima română să participe la SĂRBĂTOAREA UNIRII care va fi organizată în ziua de 27 martie 2011 la Chișinău.

Unirea face puterea!

27 martie 2011 – CU TOŢII LA CHIŞINĂU

Am creat acest blog pentru a vă invita alături de noi la Chişinău pe 27 martie 2011, la împlinirea a 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, s-a realizat pe 27 martie. Datorită unor forţe exterioare, această unire a durat puţin. La 93 de ani de atunci, încă simţim româneşte şi nu am uitat de românii care sunt separaţi de noi prin nişte graniţe impuse de alţii.

CU TOŢII LA CHIŞINĂU PE 27 MARTIE!

Poze de la sărbătoarea din 27 martie 2010, Chişinău

Sărbătorirea zilei de 27 martie 2010 în presă

• ProTV
• JurnalTV
• TVR
• Ştirea Zilei
• Timpul
• Info Prim
• Realitatea
• Curentul
• Radio România

27 martie, unirea românilor!

Îi aşteptăm pe toţi cei cu inima română sâmbătă la ora 14.00 în faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

Românii din dreapta Prutului care vin la Chişinău relatează LIVE excursia lor într-un jurnal de bord. Jurnalul poate fi urmărit aici.

RGN Press: Manifestatii de amploare sambata 27 martie la Chisinau, in cinstea Unirii Basarabiei cu Tara Mama

Manifestatiile vor avea loc la Chisinau, pe 27 martie, incepand cu ora 14.00. La ea sunt asteptati tineri romani din dreapta si din stanga Prutului, pentru a sarbatori impreuna ziua de 27 martie 1918, ziua cand Basarabia “de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, România”, transmite Romanian Global News.

Coloana de tineri se va strange in fata Academia de Stiinte (bulevardul Stefan cel Mare, numarul 1), pentru a merge apoi pe bulevardul Stefan cel Mare urmând Calea Unirii si votand inca o data Unirea la cladirea Sfatului Tarii (str.Al.Mateevici, 111). Dupa reconstituirea votului, la ora 16.30 se va face o Hora a Unirii si un spectacol de culoare si lumina in scuarul teatrului de Opera si Balet.

Organizatorii evenimentului sunt grupul de initiativa Spirit Romanesc, un grup apolitic, care promoveaza valorile nationale românesti în Basarabia. Grupul a fost constituit la initiativa unui grup de basarabeni în anul 2007. Din Romania vor veni circa 100 de oameni, membri si simpatizanti ai grupul de actiune Noii Golani, grup ce organizeaza de 4 ani campania “Basarabia pamant romanesc!” si alte actiuni pentru strangerea relatiilor dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului.

Sursa: Romanian Global News

Blogul actiunii: www.27martie.wordpress.com

Modele de avatare:

92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă – România

27 martie 1918 – imagini video

Pe 27 martie 1918 s-a infaptuit unirea Basarabiei cu tara mama. La 92 de ani de la atunci, pe 27 martie 2010 vom participa la manifestarile ce celebreaza Unirea. Cu totii la Chisinau pe 27 martie! http://27martie.wordpress.com

EXTAZ ŞI AGONIE ÎN ULTIMII 90 DE ANI DIN VIAŢA BASARABIEI

În urmă cu 91 de ani, evenimentul de la 27 martie aducea Basarabia acasă, la sînul Mamei România. Cîte frămîntări n-au fost atunci, la sfîrşitul primului război mondial: se desfiinţaseră patru imperii (ţarist, austroungar, otoman şi german); zeci de popoare deveniseră libere, scăpînd de lanţurile fostelor imperii; circulau libere cele 14 principii ale preşedintelui american W. Wilson, de care puteau beneficia popoarele cu libertatea proaspăt cîştigată; se pregătea Conferinţa de Pace, atît de importantă pentru europeni etc., etc. Dintre toate, parcă cel mai important lucru era dreptul popoarelor la autodeterminare, dreptul acestora de a-şi hotărî singure soarta.

Pe acest fond se mişcau cehii şi slovacii, care vor crea un stat federativ – Cehoslovacia; sîrbii, croaţii, slovenii, bosniecii etc., care vor crea Iugoslavia; basarabenii, bucovinenii şi ardelenii, care vor reveni la Ţara Mamă şi vor crea statul naţional unitar român; polonezii, georgienii, pînă şi ungurii şi austriecii se vedeau, bucuroşi sau nu, în graniţe fireşti, naturale.

În Basarabia, situaţia nu era deloc simplă: peste 100 de ani fusese provincie rusească (din 1812), în care limba rusă a fost impusă cu multă obstinaţie, înlocuind, în cele din urmă, limba română din toate şcolile, fără să o poată scoate, însă, din familia şi biserica românească. Alte şicane cu urmări nedorite în Basarabia au fost colonizările. Astfel, în Basarabia erau aduşi evrei, cazaci, ruşi, nemţi, bulgari, găgăuzi, greci, armeni, ţigani, poloni, amestecaţi intenţionat cu românii moldoveni, ajungîndu-se în final la un paradox: creştea populaţia Basarabiei, dar scădea populaţia basarabenilor! Pe de altă parte, basarabenii erau colonizaţi tot mai spre est, acolo unde, în loc de raiul făgăduit, găseau nevoi, boli şi moarte. Românismul s-a menţinut cu îndîrjire în jurul mănăstirilor Chipriana, Hîncu, Jabca, Dobruşa, Frumoasa, Răciula, Vărzăreşti, Soroceni, Condriţa şi-n familiile ce aveau speranţă în Dumnezeu. Pentru această atitudine, Biserica Basarabiei va avea martirii ei. Rezistenţa s-a făcut şi prin presă, prin şcoală, chiar dacă şcolile au fost rusificate forţat.

O forţă deosebită aveau societăţile literare şi revistele din jurul lor: „Curierul românesc”, „Albina românească”, „Basarabia”, „Viaţa Basarabiei”, „Moldovanul”, „Luminătorul”, „Cuvîntul Moldovenesc”, „Glasul Basarabiei”. Renaşte curentul naţional prin: Alexandru Donici, Alecu Russo, Zamfir Arbore, Ion Pelivan, Pavel Dicescu, N. Gavriliţă, Pantelimon Halippa, Ion şi Teodor Inculeţ, Alexie Mateevici. Se manifesta cu eficienţă Societatea pentru Cultură şi Artă, un fel de Astra ardeleană.

Vreo 300.000 de basarabeni care luptaseră pe front, făcînd parte din armata rusă, sătui de propaganda rusă pentru republica lor, în contact cu soldaţii români din Ardeal, din Regat sau Bucovina, vor promova ideea naţională, ideea unităţii românilor. Pe de altă parte, în Basarabia a sporit numărul de congrese, întruniri ale învăţătorilor, preoţilor, sătenilor, ostaşilor, care, în totalitatea lor, militau pentru autonomie, pentru limba română, pentru un Sfat al Ţării care să ia decizii democratice.

Pentru persoanele din România: Cum trecem graniţa în Republica Moldova

Persoanele care sunt din România şi vor să ajungă în cel de al doilea stat românesc pe data de 27 martie 2010 pentru a sărbători Ziua Unirii Basarabiei cu România au nevoie doar de un paşaport valabil.

Pentru cei ce nu au paşapoart, actele necesare sunt:

Sfatul Ţării şi rolul său în procesul Unirii Basarabiei cu România

Sfatul Tarii

Ruptă de la Patria-mamă în 1812, Basarabia şi adevăratul ei trecut istoric au fost un subiect tabu pentru românii dintre Prut şi Nistru, ba chiar şi pentru cei de peste Prut. Dar, în ultimii ani, această ramură răsăriteană a românismului, care a fost supusă decenii la rând unei diabolice politici de deznaţionalizare, a început să dea incontestabile semne de viaţă.

Odată cu intensificarea procesului de prăbuşire a totalitarismului comunist, tot mai mare devine interesul faţă de adevărata noastră istorie, faţă de tot ce a fost ţinut sub şapte lacăte şi acoperit cu vălul minciunii. În acest sens, anii 1917-1918 constituie, în istoria românilor cuprinşi în spaţiul dintre Prut şi Nistru, punctul culminant al tuturor frământărilor şi aspiraţiilor spre descătuşarea lor spirituală şi spre libertate.
Unirea Basarabiei cu Patria-mamă prin Actul de la 27 martie 1918 s-a înscris cu litere de aur în istoria românilor. Acest act a pus capăt unei mari nedreptăţi istorice ce a pornit de la 1812, anul cotropirii Basarabiei de către
Rusia ţaristă.

Acest eveniment crucial din istoria noastră nu s-a produs pe loc gol. El a fost pregătit de personalităţi remarcabile ale neamului din generaţiile precedente, precum şi cu ajutorul „Sfatului Ţării”.

Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău.