Arhiva pentru votarea unirii

Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , , on 8 Martie 2012 by admin

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. Citește în continuare

ELENA ALISTAR, unica femeie – membru al Sfatului Ţării

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , on 5 Martie 2012 by admin

elena alistar
In istoria Basarabiei au existat personalităţi care au demonstrat, în clipele cele mai grele, capacităţi extraordinare, tot ele au dominat opinia publică cu o modestie iesită din comun. Un exponent veritabil al acestei cohorte a fost unica femeie membru al Sfatului Ţării, Elena Alistar.

S-a nascut în anul 1873, în comuna Vasal, judetul Ismail, în familia preotului Vasile Balan. Dragostea faţă de neam i-a fost cultivată încă din casa părintească. A învăţat la Şcoala Eparhială din Chişinău, apoi s-a căsătorit cu preotul Dumitru Alistar. În memoria sătenilor a rămas doar ca o simplă preoteasă, dar soarta a orînduit ca ea să treacă prin multe si grele încercari. Citește în continuare

Anton Crihan şi contribuţia sa în mişcarea românilor basarabeni (fragment)

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , on 3 Martie 2012 by admin

anton crihan
Fiecare epocă îşi are eroi săi, iar fiecare erou este o personalitate, care se deosebeşte de toţi cei din jur. Nu putem vorbi despre Sfatul Ţării şi Marea Unire din 1918, fără a povesti despre viaţa şi activitatea lui Anton Crihan.

Prin jertfa tinereţii şi a vieţii lui întregi pentru îndeplinirea idealului neamului românesc, rămâne statornic o figură proeminentă a vieţii basarabene de dinainte şi de după Unire. L-am ales pe Anton Crihan din mai multe considerente: a fost un om deosebit prin cultura şi inteligenţa sa, a trăit 100 de ani, o epocă, un secol, iar în 10 iulie 2003 s-au împlinit 110 ani de la naştere. Citește în continuare

La Chişinău s-a votat Unirea!

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , on 20 Martie 2011 by claudia

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Un Sfat al Ţării format din 138 de membri, dintre care prezenţi erau 125: 86 au votat pentru, 3 împotriva, iar 36 s-au abţinut. O votare plină de entuziasm şi nerăbdare, dar cel mai important: guvernată de dorinţe sincere.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Când votarea luase sfârşit, iar rezultatul – declarat, în sală au răsunat exclamaţii şi fericirea s-a aşternut peste toţi! Chiar şi cei care nu voise să participe la votare, erau atât de cuprinşi de acea veselie, încât îi felicitau şi îmbrăţişau pe ceilalţi membri ai Sfatului Ţării.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat ceea ce nu putem da uitării, defapt nici în drept nu am fi! S-a votat o Unire mai mult decât teritorială, ci una de suflet, de sânge, de frăţie! Tot ce s-a despărţit – atunci şi-a găsit alinarea!

„Dar, ceia ce s-a pierdut, rând pe rând, bucată cu bucată, s-a redobândit deodată prin marele act istoric din 27 martie. Vechile graniţe ale Moldovei, ciopârţite şi îngustate în scurgerea veacurilor de jale şi umilire,s-au reîntregit deodată, iar undele Nistrului scaldă azi ca şi în vechime, ţărmul Moldovei întregite şi izbăvite de o îndoită robie seculară. Săriţi Codreni, săriţi Orheieni şi Soroceni şi voi Hotineni, cu paşi repezi păşiţi la Nistru, spre a face strajă vechiului hotar, după pilda neîntrecută a moşilor şi strămoşilor voştri, cari numai la 27 martie încoace găsesc hodina cuvenită în pământul desrobit!

În ziua de 24 ianuarie 1859 s-a săvârşit un act istoric asemănător celui din 27 martie 1918. Atuncia s-a pecetluit unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un stat naţional unitar – România modernă. Unirea aceia, pregătită şi înfăptuită de un grup de boieri munteni şi moldoveni, uniţi în cugete şi simţiri, prin cea mai înflăcărată dragoste de neam şi luminaţi din cel mai sincer şi curat patriotism. Realipirea Basarabiei la Patria-Mamă s-a votat şi s-a îndeplinit de ţărănimea basarabeană, prin fruntaşii şi împuterniciţii ei. Şi aceasta înseamnă un pas gigantic înainte în dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a simţului de solidaritate!

<Ne unim cu plugarii români de peste Prut!> exclama un ţăran basarabean cu prilejul votării pentru unire. Exclamaţiunea aceasta este foarte semnificativă. Ea spune mai mult decât tomuri întregi. Prin ea se dovedeşte că în 1918 nu mai este vorba de o atingere a crengilor şi vârfurilor copacilor celor mai înalţi din acelaşi codru secular, legănat de aceeaşi adiere regeneratoare, ci de o tainică împleticire a rădăcinelor străvechi, ce-şi trag hrana din aceeaşi ţărnă nutritoare, rădăcini trainice şi viguroase din care vor răsări aceleaşi mlădiţe ce se vor dezvolta în acelaşi fel şi vor produce aceleaşi fructe, bune, gustoase şi dătătoare de viaţă.”

(Ion Nistor „Istoria Basarabiei”)

În urmă cu 93 de ani, la Chişinau s-a votat Unirea Basarabiei cu România-Mamă, iar noi, acea roadă a ei, suntem datori să păstrăm şi să transmitem cultura noastră românească, unitate de vecie a poporului român!