Archive for the 27 martie 1918 Category

27 Martie 1918 -Ziua Unirii Basarabiei cu România

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , on 13 martie 2015 by cristimabruma2012

Ziua de 27 martie reprezintă un moment de referinţă în istoria românilor.Este ziua Unirii Basarabiei cu ţara mamă România– finalul desăvârşirii statului naţional unitar român -în acel memorabil şi fast an 1918.

Denumirea de Basarabia este de dată recentă, raportată la dimensiunea spațio-temporală a devenirii istorice a poporului român, desemnând o entitate delimitată geografic și politico-administrativ. Ea a fost inventată din considerente politico-strategice de către aceia care prin abuz și forță au sfârtecat trupul Moldovei , ocupându-i teritoriile dintotdeauna românești, dintre Prut și Nistru, cu scopul de a masca apartenența istorică la Principatele române.

Chiar dacă denumirea a rămas acceptată și astăzi pentru teritoriul românesc cuprins între Prut, Dunărea de Jos, Marea Neagră și Nistru, ea are la bază un fals săvârșit de răpitorii ei, care impunându-i noul nume, fără să-și dea seama, au recunoscut esența ei exclusiv românească, Basarabii fiind timp de secole domni şi voievozi ai românilor.

Basarabia n-a fost a tătarilor,turcilor și a rușilor. Ea este pământ românesc, cât va dăinui acest neam. Năvalitorii au venit in hoarde, l-au cucerit și stăpânit vremelnic, dar niciodată definitiv.

Ca parte integrantă a spațiului geografic românesc,teritoriul dintre Prut și Nistru a parcurs aceleași etape istorice pe care le-a cunoscut întreaga istorie a românilor,din cele mai îndepărtate timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea când a fost cotropită de Rusia.

0 ZIUA UNIRII Citește în continuare

Arhivele unirii: VOT PENTRU ȚARA MAMĂ (TVR)

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 20 martie 2012 by admin


„Un vot pentru ţara-mamă”, despre unirea Basarabiei cu România.
Arhivele unirii, imagini TVR

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării hotăra că Basarabia „de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , , , on 15 martie 2012 by admin
sfatul tarii chisinau 27 martie 1918 unirea basarabiei cu romania

Membrii Sfatului Tarii care au votat unirea Republicii Democrate Federative Moldovenesti (Basarabia) cu Romania

Unirea Basarabiei cu România s-a făcut în condiţii grele, deosebite. Luna aprilie 1917 a fost considerată, în Rusia, luna mitingurilor. Basarabia a organizat şi ea, pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. Pe 18 aprilie (stil vechi) la Odessa, 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Şi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui „Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive. Citește în continuare

Actul Unirii cu Basarabia

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 14 martie 2012 by admin

actul uniriiVotat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;

Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;

Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

27 martie 1918 – una din cele mai frumoase pagini din istoria românilor

Posted in 27 martie 1918 with tags , on 13 martie 2012 by claudia


Nu există un fenomen mai înălţător în toată istoria milenară a Basarabiei decât actul revenirii, în anul 1918, a mult pătimitei jumătăţi estice a moşiei Muşatinilor la străvechea matcă românească, după anexarea ei  tâlhărească de către Rusia ţaristă în anul 1812. Acest eveniment constituie, totodată, şi una din cele mai frumoase pagini din istoria românilor, prin contribuţia pe care a avut-o la definitivarea unităţii naţionale româneşti la sfârşitul Primului Război Mondial. Problema Unirii a fost studiată,oglindită în lucrările mai multor istorici.Ea a fost împărtăşită şi de masele populare. Chiar şi marii
proprietari au pledat pentru Unire, deoarece ei se temeau că bolşevicii le vor confista pământurile.Reacţionând la pretenţiile nejustificate ale Ucrainei, Sfatul Ţării a adoptat, la 16 martie 1918, o declaraţie de protest ce urma să fie înmânată de către o delegaţie de la Chişinău guvernului ucrainean,căruia i se cerea recunoaşterea independenţei Basarabiei şi era atenţionat asupra faptului că: “Teritoriul Republicii Moldoveneşti în hotarele fostei gubernii a Basarabiei este indivizibil şi nici o parte a Republicii Moldoveneşti nu poate fi ruptă în folosul altui stat”. Toate aceste condiţii au grăbit unirea Basarabiei cu România. De la sfârşitul lunii februarie şi până la şedinţa din 27 martie a Sfatului Ţării, au avut loc mai multe acţiuni care cereau Unirea. Au fost cereri ale intelectualilor,   ale proprietarilor de pământ, ale Partidului  Naţional-Moldovenesc, ale unor deputaţi din Blocul Moldovenesc al Sfatului Ţării, dar cele mai importante au fost rezoluţiile din 3 şi 13 martie ale adunărilor comune ale zemstvelor şi ale marilor proprietari din judeţele Bălţi şi Soroca. Anume aceste rezoluţii au fost considerate ca cele mai convingătoare cereri de unire. La pregătirea Unirii au participat deputaţii Blocului Moldovenesc, printre care Ion Inculeţ, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa, Pan Erhan, Anton Crihan, Ştefan Holban ş.a.
Citește în continuare

Personalităţi marcante ale Actului Unirii Basarabiei cu România

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 11 martie 2012 by admin

27 martie 1918 este o dată cu semnificaţie istorică majoră. Atunci s-a produs actul Unirii, ca urmare a hotărârii Sfatului Ţării. Dar de fapt ce reprezintă Sfatul Ţării? Este un grup mare de oameni, cu experienţă de viaţă, maturitate politică, şi un simţ naţional acut, care i-a ajutat să rezolve corect majoritatea problemelor puse de realitatea cotidiană. Ei au fost cei aleşi să hotărască pentru poporul, poate, prea adormit, dar putem afirma cu tărie, că actul din 27 martie 1918 a fost legal şi corect.

Sfatul Ţării a cunoscut mulţi bărbaţi, şi doar o singură femeie: Elena Alistar – o excelentă oratoare, o inteligenţă sclipitoare, ce analiza totul într-o frumoasă limbă romănească. La 27 martie 1918 a votat necondiţionat Unirea Basarabiei cu România. Citește în continuare

Zilele Unirii din 1918, în satul Movileni, judeţul Bălţi

Posted in 27 martie 1918 with tags , , on 10 martie 2012 by claudia

 Povestirea lui Maxim Leancă, tatăl meu, spusă mie cu două săptămâni înainte de a muri.

Îl aduceam, la 14 august 1953, din Gulagul bolşevic de la Valea Norocului, raionul Floreşti. Îmi făcuse chemare şeful lagărului nr. 1, căpitanul NKVD-ist Vasiliev, să vin după tatăl meu greu bolnav, că îl eliberează înainte de termen, căci zilele îi sunt pe sfârşite. Am primit bilet de tren pe cheltuiala lagărului, de la gara Mărculeşti până la gara Făleşti; pe tren, bietul meu părinte mi-a povestit despre Unirea Basarabiei cu patria-mamă România, pentru care a fost persecutat de fiarele NKVD-iste şi condamnat la 10 ani de lagăr. Eu am scris întreaga povestire întocmai cum mi-a povestit-o tatăl meu, în care au intrat şi cuvintele lui Constantin Leancă. Cum acele însemnări erau periculoase pe acele timpuri, ca să nu am conflicte cu securitatea criminală bolşevică, am ascuns povestirea tatălui meu, scrisă pe foi de caiet, sub o învelitoare a unei cărţi din biblioteca personală. Biblioteca numără peste o mie de volume, şi, ca să găsesc acele foi unde am scris povestirea tatălui meu, de mult uitată, căci trecuseră aproape 47 de ani, mi-au trebuit două zile. Am găsit-o sub aceeaşi învelitoare unde am ascuns-o, ca s-o pot da publicităţii. 
Citește în continuare

Recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu România

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 10 martie 2012 by admin

27 martie 1918 sfatul tarii
După încheierea Marelui Război, Conferinţa de Pace de la Paris a recunoscut, în virtutea principiului naţionalităţilor şi a dreptului popoarelor la autodeterminare, actele unioniste româneşti desfăşurate pe parcursul anului 1918. Prin tratatele semnate cu Austria (Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1920), cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 29 noiembrie 1919) şi cu Ungaria (Trianon, 4 iunie 1920) sînt recunoscute de către comunitatea internaţională drepturile imprescriptibile ale statului român asupra Bucovinei, Dobrogei întregi şi Transilvaniei, iar prin tratatul de la Sčvres, din 10 august 1920, se fixează graniţa în Banat.

Rămînea în afara acestui sistem tocmai provincia românească care se întorsese cea dintîi „acasă”: Basarabia. Citește în continuare

Sfatul Ţării şi rolul său în procesul Unirii Basarabiei cu România

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 9 martie 2012 by admin
Sfatul tarii

Sfatul Tarii

Ruptă de la Patria-mamă în 1812, Basarabia şi adevăratul ei trecut istoric au fost un subiect tabu pentru românii dintre Prut şi Nistru, ba chiar şi pentru cei de peste Prut. Dar, în ultimii ani, această ramură răsăriteană a românismului, care a fost supusă decenii la rând unei diabolice politici de deznaţionalizare, a început să dea incontestabile semne de viaţă.

Odată cu intensificarea procesului de prăbuşire a totalitarismului comunist, tot mai mare devine interesul faţă de adevărata noastră istorie, faţă de tot ce a fost ţinut sub şapte lacăte şi acoperit cu vălul minciunii. În acest sens, anii 1917-1918 constituie, în istoria românilor cuprinşi în spaţiul dintre Prut şi Nistru, punctul culminant al tuturor frământărilor şi aspiraţiilor spre descătuşarea lor spirituală şi spre libertate.
Unirea Basarabiei cu Patria-mamă prin Actul de la 27 martie 1918 s-a înscris cu litere de aur în istoria românilor. Acest act a pus capăt unei mari nedreptăţi istorice ce a pornit de la 1812, anul cotropirii Basarabiei de către
Rusia ţaristă.

Acest eveniment crucial din istoria noastră nu s-a produs pe loc gol. El a fost pregătit de personalităţi remarcabile ale neamului din generaţiile precedente, precum şi cu ajutorul „Sfatului Ţării”. Citește în continuare

Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , , on 8 martie 2012 by admin

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. Citește în continuare

27 martie 1918 – imagini video

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , , , , , on 7 martie 2012 by admin

Pe 27 martie 1918 s-a infaptuit unirea Basarabiei cu tara mama. La 92 de ani de la atunci, pe 27 martie 2010 vom participa la manifestarile ce celebreaza Unirea. Cu totii la Chisinau pe 27 martie! https://27martie.wordpress.com

Premisele creării Sfatului Ţării (contextul socio-politic şi cultural al anului 1917)

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , on 6 martie 2012 by admin

Istoria Basarabiei trezeşte un interes viu mai ales pentru perioadele „închise” şi cele tratate unilateral în timpurile cînd considerentele ideologice şi politice au fost prioritare şi au prevalat asupra celor ştiinţifice. Este şi cazul primului parlament al Basarabiei – Sfatul Ţării. În contextul reconstituirilor şi reconsiderărilor iminente ale anumitor segmente din istoria noastră, este important să nu omitem (să nu trecem cu vederea) efortul acelor personalităţi care, conştientizînd, înaintea celorlalţi, oportunitatea valorilor democratice în viaţa unui popor, au pregătit acest eveniment de cotitură pentru destinul Basarabiei. Ei sînt mai mulţi, noi îi cunoaştem pe puţini şi… foarte puţin.
Citește în continuare

ELENA ALISTAR, unica femeie – membru al Sfatului Ţării

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , on 5 martie 2012 by admin

elena alistar
In istoria Basarabiei au existat personalităţi care au demonstrat, în clipele cele mai grele, capacităţi extraordinare, tot ele au dominat opinia publică cu o modestie iesită din comun. Un exponent veritabil al acestei cohorte a fost unica femeie membru al Sfatului Ţării, Elena Alistar.

S-a nascut în anul 1873, în comuna Vasal, judetul Ismail, în familia preotului Vasile Balan. Dragostea faţă de neam i-a fost cultivată încă din casa părintească. A învăţat la Şcoala Eparhială din Chişinău, apoi s-a căsătorit cu preotul Dumitru Alistar. În memoria sătenilor a rămas doar ca o simplă preoteasă, dar soarta a orînduit ca ea să treacă prin multe si grele încercari. Citește în continuare

Onisifor Ghibu şi opera de unificare a Basarabiei cu România

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , on 4 martie 2012 by admin

onisifor ghibu basarabia unire
Una din marile personalităţi ce şi-a adus contribuţia la Unirea din 1918 este şi Onisifor Ghibu, un patriot adevărat al cărui rol în mişcarea naţională din Basarabia anilor 1917-1918 este bine cunoscut.

Este important un aspect caracteristic nu numai pentru Basarabia, ci şi pentru celelalte provincii unite cu ţara în 1918: Transilvania, Crişana, Maramureş şi Bucovina. Unirea acestor provincii cu ţara a adus cu sine, ca rezultat al democratizării, o scindare a intelectualităţii în diferite partide politice, fenomen pe care-l trăim şi astăzi în Basarabia. După Marea Unire, luptele politice au avut rezultate descurajante pentru populaţie care nu putea înţelege, cum nici astăzi nu poate înţelege, de ce oamenii politici urmăresc doar interese personale, uitând imediat, de cum se instalează în fotolii, de cele ale ţării. Confruntările cu caracter politic au frânat de multe ori dezvoltarea Ţării, în general, şi a fiecărei provincii româneşti în parte, în special, în primii ani de după primul război mondial. Citește în continuare

Anton Crihan şi contribuţia sa în mişcarea românilor basarabeni (fragment)

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , on 3 martie 2012 by admin

anton crihan
Fiecare epocă îşi are eroi săi, iar fiecare erou este o personalitate, care se deosebeşte de toţi cei din jur. Nu putem vorbi despre Sfatul Ţării şi Marea Unire din 1918, fără a povesti despre viaţa şi activitatea lui Anton Crihan.

Prin jertfa tinereţii şi a vieţii lui întregi pentru îndeplinirea idealului neamului românesc, rămâne statornic o figură proeminentă a vieţii basarabene de dinainte şi de după Unire. L-am ales pe Anton Crihan din mai multe considerente: a fost un om deosebit prin cultura şi inteligenţa sa, a trăit 100 de ani, o epocă, un secol, iar în 10 iulie 2003 s-au împlinit 110 ani de la naştere. Citește în continuare

Alexandru Zub: Preludii la Marea Unire

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , , , , on 2 martie 2012 by admin

Unirea Basarabiei 27 martie 1918 Romania timbru
Se consideră îndeobşte că Marea Unire a fost doar un eveniment solemn, petrecut la 1 Decembrie 1918, cînd deputatii români din Transilvania au votat, la Alba Iulia, actul istoric al Unirii cu Tara. În fond, era vorba de un proces care comportă o lungă istorie, pe traseul căreia, agitat si sinuos, a avut loc mai întîi Unirea Principatelor (1859), apoi integrarea Dobrogei (1878), iar ca o culminatie a procesului, desăvîrsirea Unirii, în 1918, prin votul Sfatului Tării de la Chisinău din 27 martie, prin decizia Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie, la care s-a adăugat, peste numai trei zile, hotărîrea deja amintită a românilor ardeleni. Un asemenea proces reclamă atentie din partea istoricului sensibil deopotrivă la evenimential si la acumulările insidioase din laboratorul istoriei, acumulări ce implică adesea lunga durată. Unii consideră – cu deplin temei – că nu se poate întelege Unirea din 1918 fără a evoca momentul cînd, la 6 mai 1600, Mihai Viteazul ocupa si tronul moldav, realizînd astfel prima uniune a principatelor, sub titlul de „domn al Tării Românesti si Ardealului si a toată ţara Moldovei“. Citește în continuare

Rolul Congresului profesorilor din 25 – 28 mai 1917 în realizarea Actului Marii Uniri

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , on 1 martie 2012 by admin

În primele şedinţe ale corpului didactic moldovenesc, de la 25 mai 1917, soldaţii moldoveni au vrut să dea jos de pe pereţi portretul arhiepiscopului Serafim care era un răufăcător al moldovenilor. Din pricina aceasta, în primele şedinţe au avut loc neînţelegeri, dar până la urmă portretul a rămas tot acolo.

Şedinţa a III-a a început la trei dimineaţa cu propuneri în vederea şcolilor moldoveneşti. Învăţătorul Macavei a propus ca toţi copiii să înceapă a merge la şcoală de la 9 ani, iar profesorul Ştefan Ciobanu a susţinut ideea ca şcolile cu o clasă să devină şcoli cu două clase şi cele cu două clase de până acum, să nu se desfiinţeze. Dar după o dezbatere mai lungă, congresul aduce următoarea rezoluţie “Copiii să înceapă să meargă la şcoală de la 7 ani, iar şcolile începătoare să fie reformate astfel încât ca dintr-o şcoală să se poată trece în alta de treaptă mai înaltă. Reforma să aibă în vedere ideile democratice şi naţionale ţinând cont de interesele poporului.”

După aceea domnul Sevcenco vorbeşte în limba ucraineană şi îndeamnă învăţătorii moldoveni să se lupte pentru deşteptarea neamului la lumină. I-a răspuns preşedintele congresului, în limba rusă, mulţumindu-i şi spunându-i că moldovenii şi ucrainenii vor lupta cot la cot pentru întărirea drepturilor lor. Citește în continuare

La Chişinău s-a votat Unirea!

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , on 20 martie 2011 by claudia

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Un Sfat al Ţării format din 138 de membri, dintre care prezenţi erau 125: 86 au votat pentru, 3 împotriva, iar 36 s-au abţinut. O votare plină de entuziasm şi nerăbdare, dar cel mai important: guvernată de dorinţe sincere.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat. Când votarea luase sfârşit, iar rezultatul – declarat, în sală au răsunat exclamaţii şi fericirea s-a aşternut peste toţi! Chiar şi cei care nu voise să participe la votare, erau atât de cuprinşi de acea veselie, încât îi felicitau şi îmbrăţişau pe ceilalţi membri ai Sfatului Ţării.

În urmă cu 93 de ani, la Chişinău s-a votat ceea ce nu putem da uitării, defapt nici în drept nu am fi! S-a votat o Unire mai mult decât teritorială, ci una de suflet, de sânge, de frăţie! Tot ce s-a despărţit – atunci şi-a găsit alinarea!

„Dar, ceia ce s-a pierdut, rând pe rând, bucată cu bucată, s-a redobândit deodată prin marele act istoric din 27 martie. Vechile graniţe ale Moldovei, ciopârţite şi îngustate în scurgerea veacurilor de jale şi umilire,s-au reîntregit deodată, iar undele Nistrului scaldă azi ca şi în vechime, ţărmul Moldovei întregite şi izbăvite de o îndoită robie seculară. Săriţi Codreni, săriţi Orheieni şi Soroceni şi voi Hotineni, cu paşi repezi păşiţi la Nistru, spre a face strajă vechiului hotar, după pilda neîntrecută a moşilor şi strămoşilor voştri, cari numai la 27 martie încoace găsesc hodina cuvenită în pământul desrobit!

În ziua de 24 ianuarie 1859 s-a săvârşit un act istoric asemănător celui din 27 martie 1918. Atuncia s-a pecetluit unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un stat naţional unitar – România modernă. Unirea aceia, pregătită şi înfăptuită de un grup de boieri munteni şi moldoveni, uniţi în cugete şi simţiri, prin cea mai înflăcărată dragoste de neam şi luminaţi din cel mai sincer şi curat patriotism. Realipirea Basarabiei la Patria-Mamă s-a votat şi s-a îndeplinit de ţărănimea basarabeană, prin fruntaşii şi împuterniciţii ei. Şi aceasta înseamnă un pas gigantic înainte în dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a simţului de solidaritate!

<Ne unim cu plugarii români de peste Prut!> exclama un ţăran basarabean cu prilejul votării pentru unire. Exclamaţiunea aceasta este foarte semnificativă. Ea spune mai mult decât tomuri întregi. Prin ea se dovedeşte că în 1918 nu mai este vorba de o atingere a crengilor şi vârfurilor copacilor celor mai înalţi din acelaşi codru secular, legănat de aceeaşi adiere regeneratoare, ci de o tainică împleticire a rădăcinelor străvechi, ce-şi trag hrana din aceeaşi ţărnă nutritoare, rădăcini trainice şi viguroase din care vor răsări aceleaşi mlădiţe ce se vor dezvolta în acelaşi fel şi vor produce aceleaşi fructe, bune, gustoase şi dătătoare de viaţă.”

(Ion Nistor „Istoria Basarabiei”)

În urmă cu 93 de ani, la Chişinau s-a votat Unirea Basarabiei cu România-Mamă, iar noi, acea roadă a ei, suntem datori să păstrăm şi să transmitem cultura noastră românească, unitate de vecie a poporului român!

Basarabia in istorie

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , on 12 martie 2011 by claudia

O istorie povestita pe intelesul tuturor, argumentand clar romanitatea acestui teritoriu – Basarabia.

Unirea Basarabiei cu Patria-Mama din 27 martie a servit drept o rasuflare si un strigat clar: se dorea unitatea poporului roman!

 

 

In urma ratificarii unirii Basarabiei cu Romania intregita, deputatul Vasile Stroiescu a spus, emotionat pana la lacrimi, indreptandu-si ochii spre cer: „Sa dea Dumnezeu ca aceasta unire sa fie intr-un ceas bun, cu noroc si pentru TOTDEAUNA.”

Desi in acte, Unirea nu a tinut decat 22 de ani, ea inca mai persista in sufletele fiecarui roman, deoarece nici un act nu poate dicta inimii si sangelui strabun!

EXTAZ ŞI AGONIE ÎN ULTIMII 90 DE ANI DIN VIAŢA BASARABIEI

Posted in 27 martie 1918 with tags , , , , , , on 6 martie 2010 by admin

În urmă cu 91 de ani, evenimentul de la 27 martie aducea Basarabia acasă, la sînul Mamei România. Cîte frămîntări n-au fost atunci, la sfîrşitul primului război mondial: se desfiinţaseră patru imperii (ţarist, austroungar, otoman şi german); zeci de popoare deveniseră libere, scăpînd de lanţurile fostelor imperii; circulau libere cele 14 principii ale preşedintelui american W. Wilson, de care puteau beneficia popoarele cu libertatea proaspăt cîştigată; se pregătea Conferinţa de Pace, atît de importantă pentru europeni etc., etc. Dintre toate, parcă cel mai important lucru era dreptul popoarelor la autodeterminare, dreptul acestora de a-şi hotărî singure soarta.

Pe acest fond se mişcau cehii şi slovacii, care vor crea un stat federativ – Cehoslovacia; sîrbii, croaţii, slovenii, bosniecii etc., care vor crea Iugoslavia; basarabenii, bucovinenii şi ardelenii, care vor reveni la Ţara Mamă şi vor crea statul naţional unitar român; polonezii, georgienii, pînă şi ungurii şi austriecii se vedeau, bucuroşi sau nu, în graniţe fireşti, naturale.

În Basarabia, situaţia nu era deloc simplă: peste 100 de ani fusese provincie rusească (din 1812), în care limba rusă a fost impusă cu multă obstinaţie, înlocuind, în cele din urmă, limba română din toate şcolile, fără să o poată scoate, însă, din familia şi biserica românească. Alte şicane cu urmări nedorite în Basarabia au fost colonizările. Astfel, în Basarabia erau aduşi evrei, cazaci, ruşi, nemţi, bulgari, găgăuzi, greci, armeni, ţigani, poloni, amestecaţi intenţionat cu românii moldoveni, ajungîndu-se în final la un paradox: creştea populaţia Basarabiei, dar scădea populaţia basarabenilor! Pe de altă parte, basarabenii erau colonizaţi tot mai spre est, acolo unde, în loc de raiul făgăduit, găseau nevoi, boli şi moarte. Românismul s-a menţinut cu îndîrjire în jurul mănăstirilor Chipriana, Hîncu, Jabca, Dobruşa, Frumoasa, Răciula, Vărzăreşti, Soroceni, Condriţa şi-n familiile ce aveau speranţă în Dumnezeu. Pentru această atitudine, Biserica Basarabiei va avea martirii ei. Rezistenţa s-a făcut şi prin presă, prin şcoală, chiar dacă şcolile au fost rusificate forţat.

O forţă deosebită aveau societăţile literare şi revistele din jurul lor: „Curierul românesc”, „Albina românească”, „Basarabia”, „Viaţa Basarabiei”, „Moldovanul”, „Luminătorul”, „Cuvîntul Moldovenesc”, „Glasul Basarabiei”. Renaşte curentul naţional prin: Alexandru Donici, Alecu Russo, Zamfir Arbore, Ion Pelivan, Pavel Dicescu, N. Gavriliţă, Pantelimon Halippa, Ion şi Teodor Inculeţ, Alexie Mateevici. Se manifesta cu eficienţă Societatea pentru Cultură şi Artă, un fel de Astra ardeleană.

Vreo 300.000 de basarabeni care luptaseră pe front, făcînd parte din armata rusă, sătui de propaganda rusă pentru republica lor, în contact cu soldaţii români din Ardeal, din Regat sau Bucovina, vor promova ideea naţională, ideea unităţii românilor. Pe de altă parte, în Basarabia a sporit numărul de congrese, întruniri ale învăţătorilor, preoţilor, sătenilor, ostaşilor, care, în totalitatea lor, militau pentru autonomie, pentru limba română, pentru un Sfat al Ţării care să ia decizii democratice.
Citește în continuare