Rolul Congresului profesorilor din 25 – 28 mai 1917 în realizarea Actului Marii Uniri

În primele şedinţe ale corpului didactic moldovenesc, de la 25 mai 1917, soldaţii moldoveni au vrut să dea jos de pe pereţi portretul arhiepiscopului Serafim care era un răufăcător al moldovenilor. Din pricina aceasta, în primele şedinţe au avut loc neînţelegeri, dar până la urmă portretul a rămas tot acolo.

Şedinţa a III-a a început la trei dimineaţa cu propuneri în vederea şcolilor moldoveneşti. Învăţătorul Macavei a propus ca toţi copiii să înceapă a merge la şcoală de la 9 ani, iar profesorul Ştefan Ciobanu a susţinut ideea ca şcolile cu o clasă să devină şcoli cu două clase şi cele cu două clase de până acum, să nu se desfiinţeze. Dar după o dezbatere mai lungă, congresul aduce următoarea rezoluţie “Copiii să înceapă să meargă la şcoală de la 7 ani, iar şcolile începătoare să fie reformate astfel încât ca dintr-o şcoală să se poată trece în alta de treaptă mai înaltă. Reforma să aibă în vedere ideile democratice şi naţionale ţinând cont de interesele poporului.”

După aceea domnul Sevcenco vorbeşte în limba ucraineană şi îndeamnă învăţătorii moldoveni să se lupte pentru deşteptarea neamului la lumină. I-a răspuns preşedintele congresului, în limba rusă, mulţumindu-i şi spunându-i că moldovenii şi ucrainenii vor lupta cot la cot pentru întărirea drepturilor lor.

După aceasta se dezbat unele aspecte din referatul profesorului Ciobanu. Se hotărăşte că în gimnaziile moldoveneşti care se vor deschide la toamnă, toate obiectivele se vor preda în clasele întîi în limba moldovenească, iar în clasele celelalte limba şi literatura românească va fi îndatoritoare pentru elevii moldoveni şi facultativă pentru cei de altă naţionalitate.

În şcoala duhovnicească şi seminarul preoţesc învăţământul se va face în limba moldovenească începând cu clasa I-a.
Şedinţa a IV-a se ţine în sala mare a zemstvei guberniale. După deschiderea şedinţei Arhimandritul Gurie Grosu face un raport despre învăţământul religiei şi propune câteva rezoluţii care sunt primite de către congres: Religia este un obiect de învăţământ obligator pentru toţi moldovenii din şcolile de toate treptele. Limba de predare a acestui învăţământ să fie limba moldovenească. Religia va fi predată de preoţi. Iar pentru efortul lor li se va da o leafă. În şcolile începătoare dascălii îi vor învăţa pe copii cântarea bisericească moldovenească.

Problema cea mai importantă din această şedinţă a fost alfabetul, discuţia a ţinut 3 ore. Cei mai mulţi învăţători erau tulburaţi şi chiar se împotriveau alfabetului latin. Despre alfabet a vorbit în faţa congresului învăţătorul I. Buzdugan, care tocmai sosise de pe frontul românesc, acest congres fiind un motiv şi o împrejurare prielnică. S-a menţionat că alfabetul rusesc conţine 36 litere, prea multe, şi nu este potrivit firii limbii moldoveneşti. După citirea referatului s-a încins o discuţie lungă la care au luat parte 27 vorbitori: Halippa, Mateevici, Năstase, Ciobanu, arhimandritul Gurie Grosu etc., apoi câţiva soldaţi şi ţărani.

În cele din urmă congresul a primit rezoluţia că în şcoala moldovenească să se introducă alfabetul latin care va fi întrebuinţat în cărţile didactice cât şi în scris. Şedinţa a luat sfârşit la orele 12 noaptea, dar ziua devenind istorică, adică cea de 26 mai, deschizând uşile în faţa moldovenilor spre un lăcaş de strălucire a neamului care mereu le-a fost închis.

Şedinţa a V–a se ţine în sala eparhială, dar nu poate să înceapă fiindcă obştea creştinilor din Chişinău ce-au avut aici adunare au auzit de la un preot moldovean de încercările soldaţilor moldoveni de la primele şedinţe de a da jos portretul arhiepiscopului Serafim. Chiar dacă la intrare erau miliţieni angajaţi de către obştea creştinilor, şedinţa începuse iar acest lucru neplăcut a devenit trist fiindcă arătase că între moldoveni nu era destulă unire. Se trece la problema cărţilor din şcoală.

Gheorghe Năstase anunţă că zemstva gubernială a dat 20.000 de ruble pentru tipărirea cărţilor moldoveneşti, aşa că învăţământul va putea începe la timp, fără probleme. În legătură cu cărţile destinate cursurilor pentru învăţători, şi le pot cumpăra de pe acum, fiindcă au fost aduse din România sute de abecedare şi cărţi de citire.
Dr. Elena Alistar a adăugat că în România sunt mai mulţi bărbaţi care ar dori să lucreze personal la cărţile de şcoală, dar părintele Alexei Mateevici a spus că mai bine lucrurile să fie făcute de poporul moldovean.

Şedinţa a VI-a începe cu problema ocârmuirii învăţământului moldovenesc. Vasile Săcară începe propunând câteva rezoluţii: În viitor toată conducerea şi supravegherea şcolii moldoveneşti să se facă de către moldoveni, în limba moldovenească. În fruntea şcolilor să stea un sfat democratic cu un comisar – un delegat al său. Conducătorii şi instructorii şcolilor moldoveneşti să fie pregătiţi pentru şcoală. Pentru şcolile de altă limbă să fie numiţi instructori speciali.
Dar preşedintele congresului spune că congresul nu este în stare să delegheze această întrebare. În cuvântul său, învăţătorul Cuja propune ca interesele profesorilor să fie apărate de o uniune a întregii Basarabii – o obşte a învăţătorilor. Congresul primeşte această propunere.
Gheorghe Năstase propune şi el câteva rezoluţii: să fie deschise şcoli moldoveneşti în Podolia şi Herson, să înfiinţeze lângă organele ucrainene câteva locuri pentru instructori moldoveni, învăţătorii de peste Nistru să se pregătească la seminarele din Basarabia.
După raportul dlui Buzdugan congresul acceptă propunerea lui şi hotărăşte să fie înfiinţate cursuri de un an pentru învăţătorii care să poată deschide şcoli moldoveneşti în toamna anului 1918.

În continuare, Pavel Arventici, profesor la gimnaziul nr. IV din Chişinău, povesteşte că nişte profesori moldoveni au înfiinţat o obşte în scopul susţinerii intereselor şcolii moldoveneşti. Obştea are un fond de 300 de ruble, 50 de membri şi o bibliotecă de cărţi româneşti. Totodată anunţă că obştea va scoate un jurnal pedagogic “Şcoala moldovenească”. Vorbitorul pofteşte pe toţi învăţătorii să se înscrie în rândul obştii, învăţătorii primesc cu căldură această invitaţie şi din cei prezenţi se înscriu 100 de învăţători.
Urmează rezoluţiile votate de congres în legătură cu bibliotecile pedagogice, continuând cu raportul dlui profesor Popovschi şi apoi a învăţătoarei Ana Băcănescu despre grădiniţele de copii, prin care cerea ca întreţinerea copiilor să fie fără plată, să se înfiinţeze mai multe grădiniţe de copii, iar limba prin care se va desfăşura învăţământul să fie cea moldovenească.

Şedinţa a VII-a, ultima, începe în mod neplăcut, încercările soldaţilor moldoveni de a da jos portretul arhiepiscopului Serafim sunt scrise în formă de articol în ziarul “Svobodnaia Bessarabia”.
În jurul acestui articol s-a iscat gălăgie şi bârfe fără a fi lămurită problema.
Învăţătorul Gromov începe şedinţa cu problemele minorităţilor din Basarabia. În această chestiune congresul hotărăşte: moldovenii vor respecta drepturile naţionale ale minorităţilor având încredere că aceste drepturi sunt respectate faţă de alţi moldoveni acolo unde ei sunt în minoritate.
În legătură cu aceasta congresul îşi arată dorinţa că toţi intelectualii moldoveni să se întoarcă în Basarabia pentru totdeauna.

Urmează ultimul punct: – Învăţătorii moldoveni şi politica. Luând cuvântul, domnul Herţa ţine un minunat discurs despre drepturile moldovenilor ce au fost încălcate timp de 100 de ani, despre timpul aflat în robie, supuşi împărăţiei ruseşti. El a îndemnat învăţătorii la autonomia Basarabiei. În urma cuvântării lui Herţa congresul a votat următoarele rezoluţii: Basarabiei să i se dea cea mai largă autonomie teritorială şi politică. Dorinţele de interes politic şi şcolar să fie aduse la cunoştinţă stăpânirii vremelnice a Guvernului Provizoriu de la Peterburg printr-o telegramă.

Alina RAŢĂ,
eleva cl. IX – „D”, Liceul “Spiru Haret”

Anunțuri

Un răspuns to “Rolul Congresului profesorilor din 25 – 28 mai 1917 în realizarea Actului Marii Uniri”

  1. Valerian Moșneguțu Says:

    foarte buna informatie, daca ma poti ajuta, spunemi din ce surse te-ai pregatit

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: