Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. „Deşteaptă-te, române” este din 1990 imnul naţional al României. Pentru o bună perioadă a redevenit, am putea spune, pentru a doua oară, imn de stat al Republicii Moldova în 1991, şi este memorabilă vizita primului preşedinte al tînărului stat la Bucureşti, în timpul căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deşteaptă-te, române”, onorînd ambele state româneşti şi pe preşedinţii Ion Iliescu şi Mircea Snegur. Odată reorganizată maşina propagandistică şi expansionistă rusească, imnul a trebuit schimbat sub presiunile acesteia cu celebra poezie a lui Alexe Mateevici, dar deja s-a pus problema înlocuirii şi acestui imn cu altul mai internaţionalist. Se scot la lumină în prezent şi ideile prăfuite ale propagandei sovietice conform cărora românii din Moldova răsăriteană aparţin altei etnii decît fraţii lor din Ţara Românească, Ardeal şi Moldova apuseană, chiar de către liderii comunişti ajunşi la putere, infirmînd astfel secole de istorie şi tradiţia pămînteană.

S-a trecut la votare doar după dezbateri aprinse. Reprezentanţii minorităţilor au cerut în general vot secret iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă. Deputatul moldovean Ion Buzdugan a cerut vot deschis astfel ca istoria să ştie adevărata opţiune a Parlamentului basarabean:

„Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, că noi toţi dorim unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi toţi voim să fim şi să rămînem pentru totdeauna cu toţi românii.”

O poziţie remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, mai mult decît demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a naţiunii moldoveneşti cît şi a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înţelege moldovenii.

În această zi măreaţă, eu salut călduros nefericitul şi în acelaşi timp fericitul popor moldovenesc înfrăţit, care în sfîrşit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susţin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc şi moldovenii, locuitorii băştinaşi ai acestei ţări.”

Esenţa declaraţiei blocului moldovenesc supusă votului şi citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrşit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:
1. Nicolae Alexandri
2. Elena Alistar
3. Ion Buzdugan
4. Ilarion Buiuc
5. Constantin Bivol
6. Ignaţie Budişteanu
7. Teodor Bîrcă
8. Nicolae Bosie-Codreanu
9. Ştefan Botnarciuc
10. Gheorghe Buruiană
11. Teodosie Bîrcă
12. Vladimir Bogos
13. Vladimir Budescu
14. Alexandru Baltag
15. Ion Valuţă
16. Nicolae Grosu
17. Vasile Gafencu
18. Simeon Galiţchi
19. Vasile Ghenţul
20. Andrei Găină
21. Alexandru Groapă
22. Dimitrie Dragomir
23. Felix Dudchievicz
24. Dimitrie Dron
25. Boris Epure
26. Pantelimon Erhan
27. Vitalie Zubac
28. Ion Ignatiuc
29. Ion Inculeţ
30. Teofil Ioncu
31. Anton Crihan
32. Ion Creangă
33. Afanasie Chiriac
34. Dimitrie Cărăuş
35. Ion Corduneanu
36. Grigorie Cazacliu
37. Anton Caraiman
38. Pavel Cocarlă
39. Ion Costin
40. Vladimir Ciorescu
41. Grigorie Cazacliu
42. Vladimir Cazacliu
43. Vasile Lascu
44. Nicolae Mămăligă
45. Mihail Minciună
46. Anatolie Moraru
47. Alexandru Moraru
48. Dimitrie Marţa
49. Gheorghe Mare
50. Mihail Maculeţchi
51. Dimitrie Marghitan
52. Teodor Neaga
53. Gheorghe Năstas
54. Constantin Oşoian
55. Gherman Pîntea
56. Vasile Mândrescu
57. Ion Pelivan
58. Efimie Palii
59. Ion Pascăluţă
60. Petru Picior-Mare
61. Elefterie Siniclie
62. Nicolae Suruceanu
63. Timofte Silitari
64. Chiril Sberea
65. Nicolae Sacară
66. Andrei Scobioală
67. Chiril Spinei
68. Gheorghe Stavro
69. Teodor Suruceanu
70. Gheorghe Tudor
71. Ion Tudose
72. Grigore Turcuman
73. Teodor Uncu
74. Pantelimon Halipa
75. Teodor Herţa
76. Leonida Ţurcan
77. Vasile Ţanţu
78. Nicolae Cernăuţeanu
79. Nicolae Ciornei
80. Vasile Cijevschi
81. Vasile Cerescu
82. Nicolae Cernof
83. Nicolae Soltuz
84. Constantin Stere
85. Zamfir Munteanu
86. Iacov Sucevan

Anunțuri

11 Răspunsuri to “Votarea Unirii în Sfatul Ţării”

  1. Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti!

  2. alexandru Says:

    doamne ai grija de romani!

  3. Victor Predescu Says:

    In 1918 a fost vointa politica pentru un asemenea act fundamental. Acum ramasitele experimentului COMUNISM isi spune amprenta.
    Sa nu uitam ca si economicul determina politicul. In Romania atentia este indreptata spre acumularea primitiva(salbatica) a capitalului, care, spre disperarea romanilor ia drumul strainatatii(ca pe vremuri la turci). Cand nu se mai avea ce fura in tara, se va indrepta si spre Moldova.
    Sunt sigur ca planurile sunt facute de mult.
    Ce se intampla acum nu este altceva decat aducrea la indpllinire a planurilor fixate prin diverse Cancelarii.
    Oricum, Speranta moare ultima. sa speram ca nu am ajuns aici!

  4. Dromichetes Says:

    Cred, poate va trece mult timp încă, dar unirea se va realiza, noi, poate nu o vom vedea, dar urmaşii noştri cred că sigur da. Principalul, la moment, să păstrăm spiritul românesc, să-l creştem în copii noştri, să nu dispară acest spirit, care la un moment propice va dicta iar actul unirii

  5. Pescar Laurentiu Says:

    Stimatilor,

    Stabunicul meu , dupa mama, a fost Teodor Herta, deputat in Sfatul Tarii in perioada unirii. Nu stiu nimic altceva despre el deacat numele. Daca cineva m-ar putea ajuta cu detalii despre el i-as fi recunoscator. Istoria nu trebuie uitata!
    Va multumesc anticipat!

    Cu respect,
    Laurentiu Pescar

    • Herta Petrea Says:

      Stimatilor
      Bunicul meu dupa tata Herta Vasile ,a fost frate cu Herta Teodor deputat in Sfatul Tarii in perioada unirii.Deputatul Herta Teodor a fost unul dintre cei care au votat pentru unirea Basarabiei cu Romania.
      Familia Herta se trage dintr-o vita de razesi care s-au remarcat prin vitejie in lupta impotriva turcilor pe timpul domniei lui Stefan Cel Mare.Drept rasplata prin hrisov domnesc ei au fost inpropritariti de domnitor cu terenuri in zona judetului Orhei.
      Barbatii familiei Herta aveau respectul celorlalti membrii ai comunitati si erau numiti : „capitan Vasilica „sau „capitan Toderica”. Pentru diverse conflicte aparute intre sateni,acestia se duceau la: „cpitan Toderica”sau „capitan Vasilica”si acolo erau sfatuiti cum e bine sa rezolve disputele,doar cei care nu erau multimiti de solutia data mergeau la judecatorie ,putini fiind acestia.
      Erau familii instarite si se ocupau cu agricultura si cresterea vitelor .Citez cateva pasaje din :
      CERTFICAT no.1585
      Astazi 14 septembrie 1937
      Noi Afanasie Harghel Primarul comunei Alcedar Jud.Orheiu si……Notar(secretar)al aceleasi comuni lucrand conform disp. art. 25 si in cunostinta art.26 din legea asupra contractului de gaj agricol publicata in Monitorul Oficial No. 87.931,in baza cererei inregistrate la No.1585 a D-lui Vasile Herta din com. Alcedar jud.Orheiu, am constatat si cetrificam pe a noastra raspundere cele ce urmeaza.
      Petitionarul poseda cu titlu de proprietar exclusiv, netulburat si necontestat de nimeni urmatoarea avere…….
      ( Urmeaza da la paragraful 1 si pana la paragraful 9 descrierea averii mobile si imabile a bunicului meu .)…..
      10) DIVERSE CONSTATARI
      a) In afara de veniturile averii sus aratate,numitul debitor mai are urmatoarele venituri(Salarii profesiune, renta, Venituri imobile urbane,industrie.Comert.titluri, actiuni,efecte publice, etc.) …se ocupa numai cu agricultura si cresterea vitelor …………
      si se mai ocupa cu –………
      b) Diferite relati si observatiuni (cum plateste datorii daca n’are judecati,ce purtare are in sat etc.) n’are judecati si are,purtari bune atat in comuna cat si in societate.
      ………………..
      Drept care s’a eliberat prezentul certificat in cunostinta art. 26 din legea as. Contractului de gaj. Agricol, pe a noastra personala respundere : spre a-i servi la Banca Orheiului S.A. din jud. Orheiu.
      PRIMAR
      (L. S) Notar,(secretar)

      Am citat cateva pasaje dintr-un certificat pentru a intari cele spuse anterior.
      Hetra Vasile s-a nascut pe data de 01.01.1882 iar Herta Teodor era fratele mai mare a bunicului meu si a facut armata in garda personala a Tarului Nicolai al II,dupa lasarea la vatra a fost ales deputat in Sfatul Tarii.
      In anul 1944 Herta Vasile si familia sa, s-au refugiat din Basarabia in Romania iar legatura cu membrii familiei fratelui sau Herta Teodor s-a pierdut.De aceea am fost incantat sa aflu ca mai este cineva care se intereseaza de cei din familia Herta.

      Cu stima
      Petrea Herta.

      • Laurentiu Pescar Says:

        Stimate Herta Petrea,

        Mare mi -a fost bucuria sa citesc mesajul dumneavoastra in legatura cu stramosii nostrii demni de toata gloria! V-as ruga sa imi comunicati cat mai repede modul cel mai la indemna de a comunica. laurentiu_pescar@yahoo.com

      • Herta Ionel Says:

        In timpul razboiului bunicii mei s-au refugiat in Romania .As dori sa fac genealogia familiei si sa iau legatura cu rudele nestiute .Bunicul meu se numea Stefan Herta si era din Coscodeni – Flamanzeni.Adresa mea de e-mail este ghidigeni@gmail.com

  6. Bună!
    Are cineva procesul verbal sau alt document (original scanat) al acestei întruniri?
    Vre-un link?
    Multumesc.

  7. MARTIRI AI NEAMULUI ROMANESC…

  8. Strbunelul meu Constantin Oşoian a votat Unirea!!! Ma mindresc cu el si adaug o poezie…

    BASARABENII CATRE MATEEVICI

    Un veac de cand ne-ai indemnat
    Sa nastem un proroc
    Dar mana noastra a secat
    Si sanul nostru s-a uscat
    Si capul noi l-am prea plecat
    Cersind acest noroc.
    Din mana-n mana am trecut
    Prin foame si razboi
    Mereu batuti , mereu vanduti
    Ca vita injugati la plug
    Ocnasi si robi. Si dor nespus
    Ascuns in ochii nesupusi
    Cu care cautam pierduti
    Prorocul printre noi…
    Rog Doamne milostiv si sfant
    Mai rog putin noroc…
    Ne-ai dat si voie si pamint
    Si imn si graiul nostru sfant
    L-ai imbracat in vechi vestmant
    Dar nu ne-ai spus veni-va cand
    Acel proroc…
    Acel proroc ce-ar indrazni
    Sa spuna ca suntem un gand
    Suntem o apa si-un pamint
    Suntem romani !!!
    Cu-n pod de flori ce-ar uni
    Bujeacul si Carpatul sfant
    Si steagul Marii Romanii
    L-ar arbora in vant
    Am trece Prutul chiar si morti
    De-ar ordona acel proroc…

    Iurie Osoianu 25 iulie 2011

    Basarabia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: