Premisele creării Sfatului Ţării (contextul socio-politic şi cultural al anului 1917)

Istoria Basarabiei trezeşte un interes viu mai ales pentru perioadele „închise” şi cele tratate unilateral în timpurile cînd considerentele ideologice şi politice au fost prioritare şi au prevalat asupra celor ştiinţifice. Este şi cazul primului parlament al Basarabiei – Sfatul Ţării. În contextul reconstituirilor şi reconsiderărilor iminente ale anumitor segmente din istoria noastră, este important să nu omitem (să nu trecem cu vederea) efortul acelor personalităţi care, conştientizînd, înaintea celorlalţi, oportunitatea valorilor democratice în viaţa unui popor, au pregătit acest eveniment de cotitură pentru destinul Basarabiei. Ei sînt mai mulţi, noi îi cunoaştem pe puţini şi… foarte puţin.

Neobosiţii şi neînfrînţii Constantin Stere, Emanuil Gavriliţă, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa, Arhimandritul Gurie Grosu, Grigore Constantinescu, Nicolae Bivol, fraţii Tudor şi Ion Inculeţ, Semion
Murafa, Andrei Hodorogea, Alexei Mateevici, Pantelimon Erhan, Pavel Dicescu, Paul Gore, Elena Alistar…”O generaţie de luptători, de adevăraţi mucenici sacrificaţi, cu o largă activitate naţional-culturală şi politică, desfăşurată începînd cu anul 1905, generaţie cu o menire mesianică de a împlini un testament, o poruncă venită din străbuni, se angajează în lupta pentru limbă, descătuşare şi pentru eliberarea pămîntului strămoşesc” – scrie elogios despre fruntaşii mişcării de emancipare naţională de la începutul secolului Iorgu (Gheoghe) Tudor, unul dintre ei. Iar în 1917, odată cu deschiderea spre democraţie, proclamată de revoluţia burghezo-democratică din Rusia, Basarabia face primii paşi spre independenţa de un imperiu care îi surpase temelia naţională mai bine de o sută de ani.

Astfel crearea Sfatului Ţării a fost precedată:
– de o amplă activitate iluminist-culturalizatoare promovată cu tenacitate de ziarul “Cuvînt Moldovenesc”;
-de o campanie intensă de propagare şi promovare a spiritului democratic în toate păturile sociale existente, prin organizarea congreselor învăţătorilor, soldaţilor, ţăranilor, studenţilor ş.a.m.d.
– de crearea Partidului Naţional Moldovenesc, prin efortul şi din iniţiativa lui Pantelimon Halippa şi cu sprijinul lui Onisifor Ghibu, în Programul căruia se stipula “întocmirea şi adaptarea tuturor legilor pentru Basarabia de către “Dieta provincială – Sfatul Ţării”;
– de o muncă asiduă pentru reuşita reformei şcolii din Basarabia;
– de o febrilă şi îndelungată cercetare a căilor concrete de dezvoltare a provinciei în condiţii de relativă independenţă;
de o implicare intelectuală şi fizică a numeroaselor personalităţi în munca de organizare a Congresului ostaşilor din octombrie 1917, la care s-a decis crearea Sfatului Ţării. Desigur, în epicentrul acestor evenimente de maximă valoare pentru destinul basarabenilor se aflau, în diferite circumstanţe, dezideratele prioritare şi problemele stringente, modalităţile de integrare în spaţiul spiritual al Basarabiei şi cel al ţării întregi. Primul cotidian al Basarabiei “Sfatul Ţării” a constituit letopiseţul a tot ceea ce se discuta, se organiza, se decidea în primul parlament basarabean. Astfel că se impune radiografierea optimă a acestei publicaţii periodice pentru a readuce în circuitul ştiinţific date noi pentru nuanţarea procesului de democratizare a vieţii politice din Basarabia la 1917-1918, pentru evaluarea obiectivă a momentului culminant al acestor frămîntări – evenimentul Unirii Basarabiei cu România. Actuala reconsiderare a moştenirii culturale naţionale revendică în mod cert şi revalorificarea presei din Basarabia în complexitatea ei.

Bineînţeles, investigarea acestei perioade axate pe un context istoric complicat, prezintă dificultăţi, mai ales, pentru cei mai tineri dintre cercetători, dar încrederea şi speranţele noastre au sorţi de izbîndă.

Silvia GROSSU, doctor, conferenţiar, USM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: