Anton Crihan şi contribuţia sa în mişcarea românilor basarabeni (fragment)

anton crihan
Fiecare epocă îşi are eroi săi, iar fiecare erou este o personalitate, care se deosebeşte de toţi cei din jur. Nu putem vorbi despre Sfatul Ţării şi Marea Unire din 1918, fără a povesti despre viaţa şi activitatea lui Anton Crihan.

Prin jertfa tinereţii şi a vieţii lui întregi pentru îndeplinirea idealului neamului românesc, rămâne statornic o figură proeminentă a vieţii basarabene de dinainte şi de după Unire. L-am ales pe Anton Crihan din mai multe considerente: a fost un om deosebit prin cultura şi inteligenţa sa, a trăit 100 de ani, o epocă, un secol, iar în 10 iulie 2003 s-au împlinit 110 ani de la naştere.

S-a născut în Sângerei, judeţul Bălţi. A studiat la un liceu din Bălţi. Deşi acolo erau puţini moldoveni, a reuşit prin activitatea sa să-i facă să fie uniţi, ba chiar gata să se ia la harţă cu oricine care şi-ar fi permis ceva jignitor la adresa moldovenilor, adică a românilor. Directorul liceului le zicea “Colonie românească”. Fiind la Bălţi, face cunoştinţă cu judecătorul de aici, Ion Pelivan, care era considerat românofil şi lider al românilor localnici. A fost invitat la el acasă şi însuşi Anton Crihan îşi amintea: “am rămas extrem de impresionat de cele auzite atunci de la el referitor la români şi la România.” În acea perioadă Anton Crihan citea ziarul “Cuvînt Moldovenesc”, pe paginile căruia face cunoştinţă cu poeziile lui Pantelimon Halippa. Astfel, încetul cu încetul, face cunoştinţă cu ideile naţionale ale vremii. În toamna anului 1914 ajunge student la Odesa, la Facultatea de Economie. Chiar de la începutul studiilor merge de la student la student şi le cere să se înscrie în organizaţia studenţească a basarabenilor. Face cunoştinţă cu Toader Catelli, fratele căpitanului Emanuil Catelli, ofiţer de stat major, un bun român, fapt care l-a surprins pe Anton Crihan, deoarece nu avea păreri prea bune despre militari. La statul major dînsul era censor de limbă română pentru scrisori şi ziare, mai ales pentru cele care veneau din România. Acasă la Emanuil Catelli, a început să se întruneasă comitetul studenţesc. Acesta, amabil din fire cum era, aducea de la serviciu şi unele ziare primite din România, pe care le citeau şi le comentau aprins.

În acel timp se desfăşura primul război mondial. Anton Crihan este nevoit să întrerupă studiile pentru a participa la război. Având gradul de ofiţer, pleacă la Bârlad la Comandament, unde face cunoştinţă cu societatea românească de peste Prut şi tot ce făcea la Bârlad pe plan social, politic şi profesional îi oferea o satisfacţie completă. E nevoit să revină la Odesa pentru susţinerea examenilor de studii. Dacă nu ar fi fost nevoie să se prezinte la examene ar fi rămas la Bârlad până la sfârşitul războiului, deoarece ştia că în Basarabia treburile naţionale se găseau în mîini de nădejde.

În iunie 1917 Anton Crihan, fiind unul din cei care a elaboarat Statutul Cohortelor Moldoveneşti, devine întemeietorul şi conducătorul acestor prime formaţiuni militare ale românilor basarabeni. A fost participant activ al celor mai importante evenimente din Basarabia şi din Transnistria anilor 1917-1918, membru al Biroului pentru alegerea şi organizarea Sfatului Ţării, apoi deputat în acest for. La 27 martie 1917, în calitate de deputat în Sfatul Ţării votează Actul Unirii Basarabiei cu Patria – mamă România. Anton Crihan a fost ultimul supraveţuitor dintre cei care au votat Unirea Basarabiei cu Ţara şi a ajuns să vadă independenţa Basarabiei din anii 90. Îşi aducea aminte cu o mare mândrie despre adevărata democraţie din timpul votării Actului Unirii: “Am fost ales de multe ori în Guvernul României şi cunosc democraţia SUA, însă n-am cunoscut mai mare democraţie decît acea din momentul hotărârii Sfatului Ţării pentru Unirea din martie 1918„.

S-a stins din viaţă la 9 ianuarie 1993 la Saint – Louis, SUA. A reuşit să doneze un milion dolari SUA tînărului stat – Republica Moldova.
Ultima sa dorinţă de a fi înmormântat la baştină, în Chişinău, a fost îndeplinită.

Mariana ZAPUHLÎH,
eleva cl. IX- “A”, Liceul “Spiru Haret”

6 Răspunsuri to “Anton Crihan şi contribuţia sa în mişcarea românilor basarabeni (fragment)”

  1. Unchiul tatalui meu.
    Am si eu un articol dintr-un ziar despre el. Am dat din greseala peste el.
    Oricum foarte frumos ce s-a scris despre el.

  2. Strabunicul meu🙂

  3. VISINESCU VALENTINA Says:

    ESTE UNCHIUL BUNICII MELE(BUNICA MEA SE NUMEA CRIHAN LUBOVIA,A FOST DEPORTATA IN BARAGAN,TATAL EI LOCUIA LA TEREMIA MARE)

  4. Pet_APerfect_Circle Says:

    Sunt din Basarabia. Anton Crihan a fost fratele strabunicului meu. Un om maret, cu aspiratii marete-pacat ca nu sunt mai multi ca el, aici in Basarabia🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: