Chişinău: Monumentele Unirii, după 90 de ani

Documentele istorice, monumentele si mormintele deputatilor care au semnat pentru unire sunt unicele dovezi veritabile care pot vorbi despre acest eveniment de importanta nationala si internationala. Aceste marturii istorice ramase nu au fost crutate de regimurile politice de dupa 1940, de politicile de deznationalizare, dar si de mucegai si ploi. Totusi, dupa 90 de ani de la unire acestea mai poarta cu sine incarcatura istorica a evenimentului care a marcat soarta romanilor.

Actul Unirii din 27 martie 1918 a schimbat configuratia istorica a Europei. Atunci 86 din cei 103 membri ai Sfatului Tarii au votat pentru unire cu tara–mama. Sfatul Tarii, ca organ legislativ al Basarabiei din 1918, a constituit piatra de temelie in formarea Romaniei intregite.

Istorie cu miros de mucegai

Cladirea unde se tineau sedintele Sfatului Tarii se afisa pe strada Mateevici din Chisinau. De la intrarea in curtea acestui bloc aproape ca nu mai observi semne ca aici s–a facut Istoria inceputului de secol XX.

«Este o minune faptul ca aceasta cladire s–a pastrat si ideologii sovietici nu au fost total determinati s–o demoleze. Monumentele sunt foarte importante, ele ne relateaza istoria si consolideaza societatea in jurul unor fapte care au avut loc cu adevarat» spune istoricul si publicistul Iurie Colesnic. «Un cunoscator de istorie, atunci cand intra in acest edificiul, nu vede doar pereti, coridoare sau trepte. El aude pasii fostilor deputati, vocea lui Constantin Stere, si atunci iti dai seama ca istoria traieste».

Exteriorul acestei cladiri este atins de trecerea timpului, dar arata o constructie arhitecturala veche si interesanta. Dupa inchiderea lucrarilor Sfatului Tarii, cladirea a fost utilizata in alte scopuri. Mai intai aici a fost Liceul de baieti Nr.3,  numit liceul «Alexandru Donici», apoi aici a fost amplasata si facultatea de agronomie. Beneficiarii actuali ai acestui spatiu istoric sunt studentii si profesorii Academiei de Teatru, Muzica si Arte Plastice.

«Are o semnificatie faptul ca aici este amplasata Academia de Arte. Constiinta unui artist are nevoie sa se formeze intr–un spatiu istoric. Nu poti fi un promotor al culturii care valorifica trecutul, pana nu traiesti acest sentiment» spune Iurie Colesnic.

Cei care pasesc pragul institutiei cunosc pe de asupra istoria acestui edificiu. «Am auzit printre altele ca aici a fost Sfatul Tarii, Divanul sau cum i se mai spune. Tata mi–a zis pentru ca a invatat aici» spune Olga Rosca, studenta la facultatea de ceramica. Alti studenti au aflat detalii istorice chiar de la profesori. «Eram curioasa sa stiu cine a construit si cine a muncit in aceasta cladire, caci interiorul acesteia este foarte special si deosebit, cu aceste coloane interesante…» adauga Lucia Balba absolventa a institutiei.

Cladirea nu pare atat de trista pe dinafara, cat din interior. Pereti goi, innegriti si crapati de vreme, tavane macinate de ploi, cu tencuiala jerpelita, podele gaurite — aceasta este atmosfera din salile de clasa. Mucegaiul se intinde tot mai vast, aducand un miros greu. «S–a denaturat mult inca de pe timpul cand aici era facultatea de agronomie. Era un dezastru atunci. Salile de clasa erau pline cu plante si schelete. Numai a monument istoric nu semana» incearca sa reconstituie pasaje din trecutul constructiei, Iustin Scarlat, prorectorul pe Studii cu frecventa redusa. «Si cand te gandesti ca acum 90 de ani, aici s–a dat marele vot, care a schimbat istoria pentru noi toti,» adaoga cu note de regret in voce o profesoara de la Academie. Studentii confirma si ei, ca aici nu mai «miroase a Parlament». Ei spun ca in timpul orelor au avut surpriza sa le cada pe mese tencuiala de pe tavan. «Ca sa facem ca acest edificiu sa ne reprezinte istoria, e nevoie de investitii. Fara reparatii serioase ar putea sa dispara monumentul» zice Elena Tara, adjunct al bibliotecii din cadrul Academiei de Teatru, Muzica si Arte Plastice.

La «Patria» s–a marcat Ziua Unirii 1918

La intrare in cladire gasim un singur indiciu care ne spune ca aici a fost Parlamentul de la 1918. Pe perete este instalat un mic basorelief a lui Pan Halippa. Decorul cladirii pastreaza si alte mici detalii care readuc, ca din ceata, imaginea deputatilor Sfatului Tarii.

«Toate dovezile istoriei trebuie pastrate si marcate. Fiecare detaliu trebuie fixat si facut atragator pentru oameni, caci nu mai are fiecare timp sa stea cu manualul de istorie in fata. Orice placa informativa de pe un monument este o lectie directa de istorie» spune Iurie Colesnic.

In Chisinau mai sunt si alte cladiri care au facut Istoria Unirii. Muzeul Herta de pe bulevardul Stefan cel Mare este cladirea unde au avut loc primele sedinte ale membrilor partidului National Moldovenesc, care au inclus in programul lor acest punct cu privire la constituirea Sfatului Tarii.

Receptia cu prilejuita de Ziua Unirii din 27 martie 1918 a avut loc la Clubul Nobilimii, actualul cinematograf Patria. Deputatii si membrii delegatiilor oficiale erau cazati in fostul hotelul Londra de pe str. Puskin si in hotelul Suisse, actuala biblioteca municipala «B.P.Hasdeu». Iar monumentul care a consfintit sacralitatea acestui act istoric al Marii Uniri este Catedrala Mitropolitana Nasterea Domnului. Aici, delegatia oficiala a sustinut atunci Tedeumul cu ocazia acestui eveniment istoric. Aici s–au spus rugaciuni pentru romanii din Basarabia.

Unirea, ca mormintele uitate

Majoritatea deputatilor din Sfatul Tarii au fost politicieni de marca, care au dus faima inteligentimii Basarabiei in Romania si in Europa. Ei s–au trecut din viata, purtand in inimi marea bucurie a justitiei istorice pe care au infaptuit–o. Multi dintre ei au fost inmormantati la Cimitirul Central de pe str. Armeneasca. Aici pot fi gasite pietrele funerare ale lui Vasile Lascov, Anton Crihan, Nicolae Moghileanschi, Vasile Tantu, Vasile Cijevschi si alti patrioti ai Basarabiei.

«In fiecare mormant al unei personalitati istorice exista o incarcatura semantica si istorica. Suntem nepasatori cu trecutul. Daca am avea un cult pentru trecut, atunci ne–am privi cu alti ochi unii pe altii» specifica istoricul Iurie Colesnic.

Mormintele lor sunt parasite, multe dintre ele, macinate de timp, au literele inscriptiilor funerare si numele deputatului estompate. O parte din aceste morminte au fost devastate nu de intemperiile vremii, ci de maini vandale.

Istoricii spun ca aceste morminte au fost profanate cu toata cruzimea in anii sovietici. Pe crucea mormantului lui Vasile Tantu, deputat in Sfatul Tarii, a fost scris «Patriot Nationalist.» KGB–ul sovietic a gasit aceste cuvinte instigatoare la acte de patriotism, asa ca a fost ordonata distrugerea acestei inscriptii. Cuvintele au fost smulse cu dalta de pe cruce.

Mormantul deputatului Vasile Cijevschi poate fi considerat monument istoric. Acesta continea un basorelief sculptat de cunoscutul artist Alexandru Plamadeala. Dar, sculptura din bronz a fost furata cu un deceniu in urma. Au ramas doar urmele basoreliefului cu chipul deputatului Cijevschi.

Mormintele celorlalti deputati pot fi identificate cu mult greu. Inginerul Cimitirului, Sofia Jivoglead, spune ca nu exista un registru oficial, cu ajutorul caruia ar putea fi identificate mormintele unor personalitati anume. «Multe cruci lipsesc, inscriptiile sunt total sterse de timp si de nepasare. Unele contin si un limbaj greu de descifrat si in felul acesta sunt date uitarii,» spune Sofia Jivoglead, adaugand ca pe viitor se intentioneaza crearea unei baze de date care sa cuprinda numele tuturor personalitatilor inmormantate la cimitirul de pe str. Armeneasca. Pana atunci, alte monumente ale Unirii stau sa dispara.

Natalia Severin, pentru Ziarul de Gardă

Un răspuns to “Chişinău: Monumentele Unirii, după 90 de ani”

  1. Sunt alaturi de BASARABENI sigur se va produce unirea cu ROMANIA
    BASARABENI au ocazia de a vota cu cei care vor unirea cu
    ROMANIA. Tare mult mas bucura daca nu vor vota comunisti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: