Votarea Unirii în Sfatul Ţării

Sfatul Ţării a fost organul legislativ şi executiv al Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate întîi ca autonomă într-un imperiu în destrămare, apoi independentă pe teritoriul desfiinţatei gubernii a Basarabiei. Sesiunile sale s-au deschis la 21 noiembrie / 3 decembrie 1917. Încă din prima zi s-a dovedit caracterul românesc al adunării reprezentative a Moldovei răsăritene, în mod limpede şi fără echivoc pentru toţi cei cu judecata neînceţoşată. La deschiderea festivă s-a sfinţit un drapel naţional şi s-a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”. Mai mult decît atît, odată ales preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, deputata Elena Alistar, reprezentantă a femeilor, a pus pe umerii acestuia o frumoasă panglică naţională tricoloră. Aflăm cu surpriză deci că istoria bătrînului cîntec transilvănean ca imn naţional a început la Chişinău. „Deşteaptă-te, române” este din 1990 imnul naţional al României. Pentru o bună perioadă a redevenit, am putea spune, pentru a doua oară, imn de stat al Republicii Moldova în 1991, şi este memorabilă vizita primului preşedinte al tînărului stat la Bucureşti, în timpul căreia s-a intonat de două ori la rînd imnul „Deşteaptă-te, române”, onorînd ambele state româneşti şi pe preşedinţii Ion Iliescu şi Mircea Snegur. Odată reorganizată maşina propagandistică şi expansionistă rusească, imnul a trebuit schimbat sub presiunile acesteia cu celebra poezie a lui Alexe Mateevici, dar deja s-a pus problema înlocuirii şi acestui imn cu altul mai internaţionalist. Se scot la lumină în prezent şi ideile prăfuite ale propagandei sovietice conform cărora românii din Moldova răsăriteană aparţin altei etnii decît fraţii lor din Ţara Românească, Ardeal şi Moldova apuseană, chiar de către liderii comunişti ajunşi la putere, infirmînd astfel secole de istorie şi tradiţia pămînteană.

S-a trecut la votare doar după dezbateri aprinse. Reprezentanţii minorităţilor au cerut în general vot secret iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă. Deputatul moldovean Ion Buzdugan a cerut vot deschis astfel ca istoria să ştie adevărata opţiune a Parlamentului basarabean:

„Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi românii basarabeni, care au suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, că noi toţi dorim unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi toţi voim să fim şi să rămînem pentru totdeauna cu toţi românii.”

O poziţie remarcabilă în timpul dezbaterilor a avut reprezentantul în Sfat al polonezilor, Felix Dudchievicz, mai mult decît demnă de a fi amintită:

„Regret mult că în această zi solemnă pentru Republica Moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atît a naţiunii moldoveneşti cît şi a celei poloneze. Limba moldovenească n-o cunosc eu, iar pe cea poloneză nu o vor înţelege moldovenii.

În această zi măreaţă, eu salut călduros nefericitul şi în acelaşi timp fericitul popor moldovenesc înfrăţit, care în sfîrşit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sînge.

În numele poporului polonez susţin, în întregime, unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc şi moldovenii, locuitorii băştinaşi ai acestei ţări.”

Esenţa declaraţiei blocului moldovenesc supusă votului şi citită de Ion Buzdugan se concentrează în primele ei rînduri:

În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile hotare cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mamă-sa România.

Rezultatul votului a fost conclusiv: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

Să vedem numele celor care au desăvîrşit votul reparator al înstrăinării românilor moldoveni. Au votat pentru Unire:
1. Nicolae Alexandri
2. Elena Alistar
3. Ion Buzdugan
4. Ilarion Buiuc
5. Constantin Bivol
6. Ignaţie Budişteanu
7. Teodor Bîrcă
8. Nicolae Bosie-Codreanu
9. Ştefan Botnarciuc
10. Gheorghe Buruiană
11. Teodosie Bîrcă
12. Vladimir Bogos
13. Vladimir Budescu
14. Alexandru Baltag
15. Ion Valuţă
16. Nicolae Grosu
17. Vasile Gafencu
18. Simeon Galiţchi
19. Vasile Ghenţul
20. Andrei Găină
21. Alexandru Groapă
22. Dimitrie Dragomir
23. Felix Dudchievicz
24. Dimitrie Dron
25. Boris Epure
26. Pantelimon Erhan
27. Vitalie Zubac
28. Ion Ignatiuc
29. Ion Inculeţ
30. Teofil Ioncu
31. Anton Crihan
32. Ion Creangă
33. Afanasie Chiriac
34. Dimitrie Cărăuş
35. Ion Corduneanu
36. Grigorie Cazacliu
37. Anton Caraiman
38. Pavel Cocarlă
39. Ion Costin
40. Vladimir Ciorescu
41. Grigorie Cazacliu
42. Vladimir Cazacliu
43. Vasile Lascu
44. Nicolae Mămăligă
45. Mihail Minciună
46. Anatolie Moraru
47. Alexandru Moraru
48. Dimitrie Marţa
49. Gheorghe Mare
50. Mihail Maculeţchi
51. Dimitrie Marghitan
52. Teodor Neaga
53. Gheorghe Năstas
54. Constantin Oşoian
55. Gherman Pîntea
56. Vasile Mândrescu
57. Ion Pelivan
58. Efimie Palii
59. Ion Pascăluţă
60. Petru Picior-Mare
61. Elefterie Siniclie
62. Nicolae Suruceanu
63. Timofte Silitari
64. Chiril Sberea
65. Nicolae Sacară
66. Andrei Scobioală
67. Chiril Spinei
68. Gheorghe Stavro
69. Teodor Suruceanu
70. Gheorghe Tudor
71. Ion Tudose
72. Grigore Turcuman
73. Teodor Uncu
74. Pantelimon Halipa
75. Teodor Herţa
76. Leonida Ţurcan
77. Vasile Ţanţu
78. Nicolae Cernăuţeanu
79. Nicolae Ciornei
80. Vasile Cijevschi
81. Vasile Cerescu
82. Nicolae Cernof
83. Nicolae Soltuz
84. Constantin Stere
85. Zamfir Munteanu
86. Iacov Sucevan